2 milioane de români îşi sărbătoresc astăzi onomastica! Ce nu este bine să faceţi de Sfântul Ion

De: Cancan
Publicat: 07/01/2018 | 10:01

Când Mântuitorul a apărut pe malul Iordanului Sfântul Ioan Botezătorul, luminat de Duhul Sfânt, l-a recunoscut şi l-a arătat mulţimilor. Momentul în care Mântuitorul Iisus Hristos a primit botezul este consemnat de toţi cei patru evanghelişti. Evanghelistul Matei spune că Iisus a venit din Galileea la răul Iordan, unde boteza SFÂNTUL IOAN, cerând să fie şi el botezat. Ioan i-a spus: “Eu am trebuinţă să fiu botezat de ţine şi tu vii la mine”, iar la răspunsul lui Iisus că aşa se cuvine, acesta a fost botezat în cele din urmă de către Ioan. Bobotează este o manifestare a celor trei elemente ale Treimii: Fiul este botezat în Iordan de către Ioan, Sfântul Duh se coboară asupra lui Iisus în chip de porumbel, iar Tatăl din cer îl declară că fiind Fiul Sau. 

 Locul real al Botezului Mântuitorului este în Iordania. Totuşi, pe malul israelian al Iordanului a fost amenajat un spaţiu unde creştinii îmbrăcaţi în cămăşi albe lungi, numite “crijme” intră în rău. Orice pelerinaj făcut în Ţara Sfântă are un loc de oprire la răul Iordan, care izvorăşte din Munţii Libanului, apoi traversează Marea Galileii şi după un lung şi sinuos traseu se vărsa în Marea Moartă. Unii preoţi îi cufundă de trei ori în apa Iordanului pe credincioşii adulţi, repetând într-un fel botezul făcut de Sfântul Ion.

Tradiţiile spun că, pe 7 ianuarie, nu se consumă vin roşu, acesta amintind de martirajul Sfântului Ioan. În popor se spune că Sfântul Ioan este protectorul pruncilor. Se spune că cine nu este vesel în această zi, va fi trist tot restul anului. În tradiţia populară, această zi tristă a Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul era cunoscută că “Sfantul Ioan cap taiat”, “Santion de toamna”, “Crucea mica” sau “Brumariul”. 
  
 De asemenea, o datină foarte răspândită pe vremuri presupunea începerea în această zi a unui post special, aproape negru, ce dură aproximativ două săptămâni, până la Ziua Crucii (14 septembrie).  În lumea tradiţională a satului nu se tăia nimic cu cuţitul, toate alimentele de la masă se rupeau cu mână. O altă interdicţie era cea a folosirii maturii, care ar deranja liniştea morţilor.  Un obicei vechi spune că, de Sfântul Ion, trebuie să ne stropim cu aghiasma pe faţă, pentru a fi feriţi de boli tot anul. O altă vorba din bătrâni spune că după această sărbătoarea se botează gerul, adică frigul se mai înmoaie şi începe să se facă mai cald. 
Articole recomandate