133 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu! Misterul din jurul dispariţiei sale. Ce scrie, de fapt, în certificatul lui de deces

Anul acesta se împlinesc 133 de ani de la moartea celui ce a fost ”Luceafărul poeziei românești”, iar misterul din jurul dispariției sale este mai prezent ca niciodată. Care este cea mai validă teorie legată de moarte poetului, dar și ce scrie, de fapt, în certificatul de deces al lui Mihai Eminescu?

În data de 15 iunie 1888,  la ora 4 dimineaţa, poetul Mihai Eminescu se stingea din viață, la vârsta de 39 de ani, în spitalul de boli psihice al doctorului Șuțu din București. Cauza decesului şi afecţiunea de care suferea au rămas timp de mai bine de un secol un mister.

În ultimii 20 de ani, specialiştii au ajuns la concluzia că Mihai Eminescu a fost victima unui caz de malpraxis și că ar fi fost omorât de un tratament administrat greşit. Nici până la această dată nu se cunosc cauzele reale ale decesului poetului. Raportul oficial semnalează doar simptomele unei tulburări psihice, nu şi fizice.

Misterul din jurul dispariţiei lui Mihai Eminescu

Mai mult decât atât, la autopsia efectuată de doctorul Tomescu şi mai apoi de Marinescu de la laboratorul Babeş creierul nu a putut fi studiat, fiind uitat de o asistentă cu neglijenţă pe o fereastră deschisă, unde s-a descompus rapid.

Odată cu înmormântarea lui Eminescu în cimitirul Bellu, a fost îngropat şi misterul morţii sale. Pe parcursul a cei 133 de ani, specialiştii din diferite domenii, dar mai ales medical, au încercat să îi pună lui Eminescu un diagnostic clar şi să stabilească cu exactitate cauza morţii sale. ”Din păcate, nici acum nu se ştie cu certitudine totul despre moartea lui Eminescu”, spune specialistul Valentin Coşereanu, doctor în literatură şi eminescolog la Memorialul Ipoteşti din judeţul Botoşani.

În urma ultimelor cercetări şi prin prisma ultimelor descoperiri din domeniul neurologiei şi psihiatriei, specialiştii au dat un verdicat final în cazul lui Mihai Eminescu: poetul a murit în urma unui stop cardio-respirator provocat de intoxicaţie cu mercur.

Dupa un studiu care s-a întins pe parcursul a mai mulți ani, dr. Ovidiu Vuia scrie: „Concluziile mele, ca medic neuropsihiatru, cercetător științific, autor a peste 100 de lucrări în domeniul patologiei creierului, sunt cât se poate de clare. Eminescu nu a suferit de sfilis și nu a avut demență paralitică„. Creierul său, în greutate de 1490 de grame, „uitat” ulterior la soare avea să fie dovada falsității diagnosticului de sifilis, întrucât această boală consuma materia cerebrală.