1 Decembrie a fost desemnată Ziua Națională a României după Revoluția din 1989. Anterior, Ziua națională a României a fost, între anii 1866-1947, ziua de 10 mai, apoi, între 1948-1989 ziua de 23 august.
Dacă ziua de 23 august a fost uitată, există şi acum dispute între data de 10 mai şi 1 decembrie. Unii specialişti sunt de părere că Ziua Independenţei ar trebui să fie Ziua Naţională, iar alţii susţin că data de 1 decembrie este mult mai importantă în contextul actual al României.
1 decembrie 1918 reprezintă evenimentul principal din istoria României, dată la care Marea Adunare de la Alba-Iulia votează unirea Transilvaniei cu România, totodată cerându-se un singur stat naţional. Cu toate acestea, primul pas a fost făcut, de fapt, între 21 noiembrie – 4 decembrie 1918. Când Sfatul Ţării din Basarabia a proclamat Republica Democratică Moldovenească. Apoi, la 24 ianuarie se adoptă declaraţia de Independenţă.
Așadar, acum 101 ani, pe 1 decembrie 1918, Adunarea Naţională de la Alba Iulia a adoptat proclamaţia prin care s-a declarat unirea Transilvaniei cu România. A fost momentul care a întregit practic teritoriul naţional, după ce, tot în 1918, pe 27 martie Barasabia s-a unit cu ţara, urmată cu Bucovina în 28 noiembrie. Transilvania a fost practic ultimul teritoriu al ţării pentru care românii au luptat în Primul Război Mondial şi au profitat strategic de destrămarea marilor imperii Ţarist şi Austro-Ungar.
Proclamaţia de la Alba Iulia a fost manifestare impresionantă, un exemplu de solidaritate naţională a tuturor românilor. Legea Unirii a fost ratificată prin decret de lege, la 11 decembrie 1918 de cãtre regele Ferdinand, fiind votatã de Adunarea Deputaţilor în şedinta din 29 decembrie 1919.
Mai mult decât atât, în acest document se mai solicită: „Deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va judeca, instrui și administra în limba sa proprie prin indivizi din sânul său. Fiecare popor va primi drept de reprezentare la guvernarea ţări, dar și în corpurile legiuitoare. Fiecare popor va beneficia de deplină libertate autonomă confesională și egală îndreptăţire pentru toate confesiunile din Stat.
1 decembrie avea să devină Ziua Naţională a României abia în 1990. La 31 iulie, preşedintele a promulgat legea care ratifica acest lucru .
Unirea tuturor provinciilor istorice cu populație românească a fost posibilă după celebrul discurs al președintelui american Woodrow Wilson din data de 8 ianuarie 1918. Acesta a condamnat atunci orice tratat secret și a cerut oficial autodeterminarea popoarelor care formau imperiul Austro-Ungar, într-un celebru discurs numit „Cele 14 Puncte”, care oferea popoarelor dreptul la o viață națională proprie.
În baza principiilor wilsoniene, Marile Puteri au recunoscut Unirea Basarabiei, a Bucovinei, a Maramureșulului, Crișanei, Banatului și Transilvaniei cu Regatul României. Woodrow Wilson a rămas astfel în istorie drept unul dintre binefăcătorii poporului român.
Citește și: CE POLIȚISTE FRUMOASE AVEM! ELE VOR DEFILA PE 1 DECEMBRIE
Ca în fiecare an, de Ziua Naţională a României, la Bucureşti are loc o paradă militară de 1 Decembrie, la care, în acest an, participă militari şi specialişti din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne şi Serviciul Român de Informaţii.
Cu prilejul Zilei de 1 Decembrie, reprezentanţi ai Armatei României vor participa, la solicitarea şi cu sprijinul autorităţilor locale, la pregătirea, organizarea şi desfăşurarea de ceremonii militare şi religioase. Aceștia vor participa și la depunerea de coroane de flori, întâlniri cu militari veterani şi veterani de război, defilări şi expoziţii de tehnică militară de luptă şi armament, în unele garnizoane în care sunt dislocate mari unităţi şi unităţi militare.
Drapelul naţional va fi arborat în toate instituţiile militare din ţară, iar la bordul navelor maritime şi fluviale se va ridica Marele Pavoaz, cu ocazia Zilei Naționale.
Citește și: PARADA DE 1 DECEMBRIE. RESTRICȚII DE TRAFIC ȘI RUTE OCOLITOARE