AMBITIE. La 32 de ani neimpliniti, „bombardierul” din Bjelina, asa cum l-au poreclit prietenii sai sarbi, se antreneaza zilnic si vrea sa revina din vara in fotbal, sperand sa prinda un contract in lumea araba Fostul atacant al lui FC National a rupt-o cu fotbalul la nici 32 de ani. „Iacov m-a distrus”, motiveaza bosniacul, care se imparte intre Bucuresti si Belgrad. In capitala noastra are un baietel de sase ani dintr-o relatie cu Dana, o stewardesa, la sarbi are cateva apartamente si afaceri. Liviu Chirita Rep: Mitro, cu cine tii maine? S.M.: Imi pui o intrebare grea. Ar trebui sa zic Romania, dar nu pot sa fiu ipocrit, tin cu Serbia. Chiar daca eu m-am nascut in Bosnia, sufletul meu e sarb, eu ma consider parte a acestui popor. – Si baietelul tau, Sasa? – (Rade). El tine cu Romania. A crescut mai mult aici, e normal sa fie asa. – Ce parere ai despre meciul de sambata? – Cu tot respectul pentru Romania, este un meci la indemana sarbilor. Un egal la Constanta ar insemna aproape un dezastru pentru voi. Valoric, sa zicem ca sunt doua echipe echilibrate. – Stiu ca urmaresti atent ambele campionate. Care ar fi diferenta? – Nivelul in Romania este mai ridicat. Sarbii au mai multe talente, dar cum rasare un jucator de valoare, cum este vandut imediat. Vezi cazurile lui Tosici si Ljajic, transferati deja la Manchester pentru 20 de milioane de euro. In ceea ce priveste insa stranierii, si numeric si valoric stam mai bine. – Stiu ca tu tii cu Partizan. Mergi la meciuri? – Da, ori de cate ori sunt la Belgrad si joaca Partizan ma duc la meci. Am fost si la derby-ul cu Steaua Rosie. Dar merg foarte mult si la jocurile echipei de baschet. – Care este secretul revirimentului nationalei Serbiei, aflata intr-o forma buna in ultima perioada? – Venirea lui Radomir Antici. In afara faptului ca a antrenat la echipe mari din Spania, omul nu are mama, nu are tata. Cand a semnat a pus conditia: „Selectia o fac eu. Nu vine nimeni sa-mi impuna un jucator, sa nu indrazneasca nimeni sa imi impinga ceva in fata, cum se facea pana acum”. Si rezultatele se vad. – Te duci la Constanta? – Da, nu am cum sa lipsesc. (Rade) Mi-am luat bilet de doua saptamani cu sprijinul unui prieten sarb de la FRF (n.r. – Belodedici).
– La un moment dat se punea problema sa devii cetatean roman. Ai fi fost primul caz de acest gen, inaintea lui Max Nicu? – Eh, la el a fost mai simplu. Pentru ca este, de fapt, roman. N-a fost sa fie. Nu regret, pentru ca fotbalul romanesc m-a ajutat foarte mult. Am doar o singura durere. – Care? – Faptul ca un individ care a trecut prin fotbalul romanesc ca gasca prin apa m-a distrus. E vorba de Costi Iacov, omul care a fost la un moment dat presedinte la FC National. „Rumunul” asta m-a distrus ca fotbalist. – De ce? – Eu cand am plecat de la FC National, presedinte era Gino Iorgulescu. Aveam o relatie apropiata cu Gino si m-am transferat in Emirate pentru o anumita suma. A castigat si clubul, totul a fost ok, numai ca eu am fost practic imprumutat la Dubai. Aveam contract cu Nationalul pe mai multi ani si dupa fiecare sezon eram din nou imprumutat acolo. – Si? – Intre timp Iacov a preluat Nationalul si a descoperit el ca am contract cu clubul. I-am zis ca am o oferta din Qatar si sa ne intelegem sa-mi dea drumul pentru o anumita suma. Mi-a cerut 500.000 de euro! Si pe urma 200.000?! Eu as fi avut un salariu de 400.000 de euro in Qatar, eram dispus sa-i dau 100.000 din contractul meu, numai sa ma lase, dar nu a vrut. Am ratat transferul si trebuia sa ma prezint la FC National. Am preferat sa ma las atunci de fotbal. Am mers la Chiajna dupa aia, dar la 30 de ani, cand pierzi un contract pe atatia bani si mergi sa joci pe o mie de euro, ce chef sa mai ai? „Binele” pe care mi l-a facut Iacov atunci, sa aiba el parte toata viata.