Razvan Fodor a ajuns să aibă discutii in contradictoriu cu sotia lui chiar in preajma sărbătorilor de iarnă. Motivul: cadourile pe care urăste să le cumpere in aceasta perioada.
Chiar dacă ar prefera să stea in casă in loc să meargă la cumpărături de cadouri, Fodor e nevoit să iasă din casă pentru a-i cumpăra ceva sotiei lui.
Totusi, el a incercat să scape de aceasta corvoada, dar nu i-a iesit deloc strategia.
„Urasc cumparaturile, shopping-areala, aglomeratia…in general.
Nu mai spun acum, de Craciun: umbla lumea descreierata pe strazi, peste tot…prin magazine, orice cauti de imbracat, nu au masuri potrivite, daca gasesti masuri, nu-s pe culoarea pe care o vrei tu, peste tot numai colinde, e trafic, ajungi greu unde ai treaba si parca si mai greu inapoi acasa dupa ce ai terminat. Pierzi ore in sir din viata numai pe drumuri si, ca sa concluzionam, sunt cu nervii la pamant!
Nici nu mai pun la socoteala faptul ca fac atacuri de panica daca trebuie sa merg la mall, ca ma trec o mie de ape dupa ce intru in maximum doua magazine si ca nu mai sunt bun de nimic dupa ce am inotat intr-o mare de oameni toata ziua.
Cu toate astea, nevasta mea saraca, (n-are ea nicio vina ca sunt eu tacanit) il asteapta cumintica pe Mosul. Mi-a si sugerat ca darul poate sa fie “Orice, ceva mic!” Da’ sa stie ca e cumparat cu manuta mea, pardon, ca Mosul isi va da silinta sa ii aduca ceva pe masura faptelor bune.
Acum doi ani i-am luat un palton. Anul trecut i-am luat un pulover si un ceas, pe care doar le-am platit. Mi le-a adus o prietena din Grecia… Acum ce ma fac? Ca prietena nu mai vine anul asta de Craciun…
Asa ca mi-am luat inima in dinti si i-am spus:
Eu : “Mami, ma lasi sa nu-ti iau cadou anu` asta?…nu pot mami, nu pot…”
Ea: “Fodorica, plec de acasa…”
Eu: “Unde sa pleci de acasa,mami?…Pentru o cutie cu fundita?”
Ea: “Ma faci sa ma transform intr-o matracuca! La prima aniversare, eram amici, si tot mi-ai luat cadou! Acum, casatoriti si cu copil, te fofilezi?”
Eu: “Ce ti-am luat mami, un parfum?”
Ea: “Mi-ai luat si parfum si medalion, cu lant …”
Eu: “Da, mai, mami dar plecam in vacanta…iti iau de acolo…”
Nu a parut sa se lase induplecata. Am scos toti asii din maneca, m-am vaicarit ca nu avem timp, ca trebuie sa mergem in vizite si acolo, si acolo…nimic.
Nu mai punem la socoteala ca ar fi a doua bila neagra.Data trecuta, tot anul asta, de aniversarea noastra (implineam trei ani de la casatorie) m-a prins tot pe picior gresit, fara cadou.
M-a pedepsit.:) M-a pus ca, in loc de asta, sa ii scriu o scrisoare in care sa ii povestesc toate momentele frumoase prin care am trecut impreuna si sa ii explic de ce o iubesc. Mi-a luat jumatate de zi, dar rezultatul a fost pe masura.
De data asta, nu cred ca mai scap. Mai are rost sa spun ca sunt pilaf la comenzi pe net, ca nu ma descurc sa cumpar ceva online si ca oricum nu imi vine sa iau un produs pe care nu il tin fizic in mana inainte sa dau banii?
Daca nu ma infoiam ca un cocos sa ma lase doar pe mine sa gatesc in casa, acum as fi putut sa o surprind, dar, in conditiile date, pana si varianta asta a picat.
Excludem serenadele sub balcon, inimioarele desenate in zapada, petalele de trandafir presarate pe langa brad, pe mine cu o fundita rosie pe cap… sau altele din clasicul pachet romantic.
Asadar, ce-mi ramane de facut? Sunt usor disperat, recunosc, si as primi cu mare bucurie sugestii.
Semnat: Un sot la ananghie”, a postat el pe site-ul personal.
C.V.