Tensiunile din familia lui Fane Spoitoru, decedat in urmă cu aproape două săptămâni, sunt departe de a se fi incheiat. Rudele îndurerate işi văd de viaţa lor dar se ”înţeapă” mai mult sau mai puţin elegant, iar acest lucru se vede, în public.
Claudia, fiica lui Fane Spoitoru, care este stabilită în Italia alături de familia ei, a petrecut câteva zile în România şi a ajuns şi la un centru de relaxare din afara Capitalei. Ea a publicat pe contul de pe reţelele de socializare o fotografie din piscină. Chiar dacă nu pare prea veselă, au fost şi persoane care au apreciat că ”nu se cade” să se ducă în asemenea locuri în perioada de doliu şi cu atât mai mult, să facă şi publice aceste ipostaze. Elena, văduva lui Fane Spoitoru a vazut şi ea imaginea şi a distribuit-o către prietenii ei, fără să comenteze în vreun fel. A fost însă suficient, pentru că fiica lui Fane s-a supărat pe mama sa vitregă pentru ce n-a spus, dar a făcut. “Mda…Soţiilor vaduve şi „îndurerate” le arde de stat pe Facebook şi distribuit postari în care încearca sa denigreze copiii celui „iubit” a atins-o Claudia
A murit în Israel
Fane Spoitoru a murit la vârsta de 57 de ani într-un spital din Israel. El fusese internat acolo luna trecută, din cauza unor probleme grave de sănătate. În 2009, după ce a părăsit penitenciarul Rahova, el a fost diagnosticat cu o boală necruţătoare. Iniţial, a fost operat la Constanţa şi părea să-şi recapete sănătatea. La finalul anului trecut, boala lui a recidivat, iar starea lui Fane Spoitoru s-a agravat de la o zi la alta.
Fane Spoitoru a devenit cunoscut în 1992, în urma unei răfuieli care a avut loc în faţa faimosului club ”Vox Maris” din Bucureşti, când i-a tăiat mâna unui poliţist cu sabia. În 1996, a fugit în Canada fiind, la acea oră, cel mai căutat infractor român. În 1997, el a fost condamnat în lipsă la 9 ani de închisoare, iar în 2000 canadienii l-au expulzat. Predat oficialilor de la Bucureşti, Fane Spoitoru a fost eliberat condiţionat în octombrie 2003. În 2004 s-a căsătorit cu Elena, fostă picoliţă la ”Sexy Club”. (Gabriel Niculescu)