Maia: (Rade) Imi iei un interviu? Stai o clipa... Asta nu am mai facut pana acum. (Isi drege glasul). Vrei sa vorbim despre magnetii mei? Am multi, i-am pus pe frigider. O am pe Alba ca Zapada, am animale, am castele, am albinute si am si o zana.




M: Da. Toata ziua ma joc si am grija de ei. Dar nu vorbesc cu magnetii (rade) pentru ca ei nu-mi raspund, nu sunt fiinte, nu? Dar sa stii ca eu nu sunt lacoma la magneti. Nu vreau sa am toti magnetii din lume. Daca un coleg
mi-ar cere unul, i l-as oferi. Sunt generoasa. Numai ala cu Zana sa nu mi-l ceara, pentru ca nu pot sa-l dezlipesc, e lipit definitiv acolo.




M: Pai, nu prea mai am. Mai am doar trei sau patru papusi pentru ca pe restul le-am dat. Am vazut la stiri niste copii care nu aveau cu ce sa se joace si i-am aratat lui mami. Apoi le-am dus lor jucariile. Eu am ramas cu magnetii. Si stii ce am mai vazut la stiri. O femeie saraca a carei casa nu se incalzea, nu stiu de ce, si ea statea asa in pat si citea din Biblie si isi dorea sa moara. Tu stii ce e aia Biblie?




M: Pai, am colectii de carti, de gentute, de filme si de poze facute de mine. Imi place mult sa fac fotografii si sa le pastrez. Mai strang si desenele pe care le fac eu. Am unul pe care mami mi l-a refuzat. Mami, pot sa spun de ce? (primeste acceptul lui Teo). Pentru ca era trecut pe el un alt nume si mami nu ma credea ca l-am facut eu. Hai ca acum ti-o dau pe mama ca trebuie sa ma duc sa ma spal pe dinti. Stii ca
mi-au cazut deja doi? Pa!