O intalnire in centrul BucureStiului, intr-o zi mohorata care-Si lasa urmele reci de ploaie, ca un melc, pe ferestrele cafenelei. Ne lumineaza caldura actorului Ion Dichiseanu (78 de ani), care-Si deapana amintirile vii despre o lume de basm, cu prinTi Si prinTese (mai mult prinTese), dar Si cu balauri.
Rep.: La ce lucraTi acum?
I.D.: AStept sa se programeze inca o filmare pentru „Mamaia”, cu Stela Popescu in rolul principal. Am rolul avocatului mamaiTei. Este un scenariu excelent Si lucram cu acest Jesus Christ, cum ii spun eu regizorului Jesus del Cerro.
Rep.: In ce spectacole de teatru va putem vedea?I.D.: Joc in „Scapino”, cu Ileana Stana Ionescu, Valentin Uritescu, Monica Davidescu, Ilinca Goia, Si „In pluralul englezesc”, in cuplu cu Cezara Dafinescu, in care mai sunt cuplurile Constantin Cotimanis – Victoria CociaS Si Delia Nartea cu Armand Calota. Se joaca in diverse teatre, depinde de aranjamentele impresarului. Nu mai sunt legat de un teatru anume, cum eram cu Nottara, unde mai colaborez din cand in cand.
Rep.: AveTi roluri de suflet din zecile de producTii in care aTi jucat?I.D.: Am fost un rasfaTat total, am prins spectacole speciale. Pe vremea lui Vraca am jucat in „Antoniu Si Cleopatra”. Dupa mine nu s-a mai pus in scena acest spectacol. Nu ma laud, dar asta e realitatea. Acum se pun spectacole cu cinci personaje maxim, se ia decorul in valiza, se pleaca cu doua maSini… ASa iese producTia mai ieftina.
Rep.: In octombrie anul viitor veTi implini 80 de ani, un aspect pe care nu-l lasaTi sa se vada…I.D.: Nici sa nu mai spuneTi asta! Eu nu-mi simt varsta reala. Si acum lumea ma opreSte pe strada. Nu sa puna mana pe mine ca in strainatate, dar ma intreaba ce mai fac. Nu exista luna sa nu fie difuzat un film de-al meu, iar eu nu simt nimic la bani. Am cantat Si cant. StiTi bine ca muzica la mine nu a fost un hobby, e in sange Si am descoperit-o inaintea teatrului. Cu muzica de fapt am atacat scena, eram elev de liceu cand am inceput sa cant.
„Respect femeia”
Rep.: Stiu ca are o poveste numele Dichiseanu…I.D.: Sa va spun ce-i cu numele Dichiseanu. Pe strabunicul meu il chema Grigorescu Si era din Dichiseni, un sat din CalaraSi. Mi-a povestit tata ca s-a dus strabunicul sa inregistreze naSterea fiului sau, dar omul de la primarie nu auzea bine Si tot intreba „ce zici? cine, cine? de unde, de unde?” Si cand a zis ca din Dichiseni, el a inregistrat ce a auzit: Dichiseanu.Sa dai cu tunul Si nu gaseSti un Dichiseanu in Romania. Cand m-am dus la Festivalul InternaTional din Beirut, inainte de razboiul lor, in 1967, mi-au spus John Dicksen. Acolo