Actorul Mihai Fotino, care a murit luni, la vârsta de 83 de ani, va fi condus pe ultimul drum de singurul lui copil, Oana, si de familia ei. Desi nu a ales actoria, fiica maestrului i-a admirat munca si l-a apreciat pana la sfarsitul vietii.
Mişu Fotino a murit după o lungă şi grea suferinţă, a declarat pentru MEDIAFAX medicul Dana Safta.
________________
Citeste si:
Unde va fi inmormantat maestrul Mişu Fotino! Detalii despre funerarii
________________
De asemenea, actorul Alexandru Arşinel a precizat pentru că Mişu Fotino a absentat „forţat” de pe scenă din cauza unui accident vascular cerebral.
Cea care sufera cel mai mult este tocmai fiica lui, Oana Fotino, care este sprijinita de familie si prieteni in aceste momente. Nici amicii de pe Facebook n-au fost mai indiferenti, caci i-au postat zecid e mesaje de incurajare pe pagina ei de Facebook.
” Mă numesc Oana Fotino, sunt mamă a doi copii şi soţie, fost corporatist şi actual voluntar pentru cauze în care cred cu adevărat. Una din pasiunele mele este sportul şi de aceea am ales să alerg semi-maratonul Transmaraton, susţinând Şcoala de Valori. „ – se autocaracterizeaza Oana Fotino pe un site.
„Maestrul Mihai Fotino (Misu Fotino) a incetat din viata, in cursul zilei de luni, la varsta de 83 de ani. In cei peste 50 de ani petrecuti pe scena Teatrului National «I. L. Caragiale» din Bucuresti, artistul a dat viata unor personaje memorabile. Iti multumim, Maestre!”, se arata si intr-un mesaj publicat de TNB pe pagina oficiala de Facebook.
Cine a fost Misu Fotino?
Născut pe 14 septembrie 1930, în Bucureşti, Mihai Fotino (cunoscut şi ca Mişu Fotino), şi-a construit o carieră bogată în teatru, dar şi în cinematografie şi în televiziune abordând mai ales genul comediei.
Copilăria şi adolescenţa le-a trăit la Braşov, unde tatăl lui, Mişu Fotino – fondator al Teatrului de Stat din Braşov -, era actor şi cu care a jucat împreună încă de când era foarte mic. A debutat la vârsta de şase ani, în anul 1936, în piesa de teatru „Coloniale”, iar, din 1952, Mihai Fotino a fost actor la Teatrul Dramatic din Braşov.
A fost remarcat de marele regizor Sică Alexandrescu, care a decis să-l aducă la Bucureşti. Din 1956, a jucat la Teatrul Naţional „I. L. Caragiale” din Bucureşti.
Totodată, Mihai Fotino a jucat în numeroase filme şi producţii de televiziune, printre acestea numărându-se „Directorul nostru” (1955), „Telegrame” (1959), „Porto-Franco” (1961), „Codin” (1963), „Politică şi delicatese” (1963), „Titanic vals” (1964), „Amprenta (1967), „Balul de sâmbătă seara” (1968), „Elixirul tinereţii (1975), „Tufă de Veneţia” (1977), „Chiriţa la Iaşi” (1987), „Sexy Harem Ada-Kaleh” (2001).
La cea de-a XIV-a ediţie a galei premiilor Uniunii Teatrale din România, (UNITER), din 2006, Mihai Fotino a fost premiat pentru întreaga sa activitate.
De asemenea, a fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa a IV-a (1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”. În februarie 2004, a primit Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor, categoria D – „Arta Spectacolului”, „în semn de apreciere a întregii activităţi şi pentru dăruirea şi talentul interpretativ pus în slujba artei scenice şi a spectacolului”.
L.C