Tocilarul din adolescenta Dan Negru promoveaza acum la televizor excesele si iesitul din comun, in patru emisiuni de divertisment fruntase in topurile de audienta. Si inca se minuneaza, dupa 11 ani de televiziune, de toti exhibitionistii fara de care show-urile sale ar fi esuat. Vedeta Antenei 1 si-a propus sa se intoarca acasa, la Timisoara, cu tot cu familie, pentru ca nu se regaseste in civilizatia otomana din Capitala, fara insa a renunta la televiziune. Si chiar daca banatenii au moda unui singur copil, „ca sa nu se certe prea multi pe avere”, se gandeste serios sa-i mai faca Darei un fratior sau o surioara.
„Cand scriu, nu tip” ai scris pe blogul tau. Faci vocalize pentru ca glasul sa-ti fie la capacitate maxima la fiecare emisiune?Nu-ti imaginezi cate sfaturi am primit de la o multime de amici despre cum sa-mi protejez vocea. Am o multime de mailuri primite cu retete culinare care sa-mi protejeze vocea. Stii, de fiecare data imi propun sa incerc sotto voce, dar mereu ma las dus de format, de tensiunea de acolo. Glumesti cu vocalizele? (rade) Nuuuuu… Desi adeseori cand ramaneam fara voce eram sfatuit sa-mi incalzesc vocea inainte de a intra in platou. Candva am facut in culise, glumind fireste, cateva vocalize cu Gil Dobrica. Radea de mine spunandu-mi ca o sa ajung „schiop de voce”. Mereu imi propun sa o las mai moale, sa nu ma mai agit atat de tare, dar niciodata nu-mi iese. Nici acum nu inteleg prea bine daca formatele de televiziune ma agita pe mine sau eu le agit pe ele.
Ai crescut cu cheia de gat? Am fost si sunt un copil rasfatat de ai mei. Sunt singurul lor copil si nu ma pot lauda deloc cu o copilarie si adolescenta pline de griji. Dimpotriva, nu mi-a lipsit niciodata nimic, am fost rasfatat, mama, tata, bunicii mi-au facut toate voile. Cred ca o copilarie si o adolescenta pline de griji si frustrari isi pun amprenta pe maturul de mai tarziu. N-am avut o copilarie marcata de griji materiale, la 18 ani ai mei mi-au luat prima masina, dar au avut grija sa puna caramizi bune la educatia mea, asa ca n-am haituit masina cu 100 km/h prin oras, chiar daca abia implinisem majoratul. Cred in bunatatea copiilor rasfatati, asa ca n-am sa ma opresc in a-mi rasfata fetita.
Cu cine bateai strazile Timisoarei? Prietenii de atunci imi sunt si azi aproape, sunt putini amicii pe care i-am dobandit in Bucuresti, ii pot numara cu degetele unei singure miini. Am avut sansa ca in Timisoara sa am in jur amici unguri, nemti,evrei. Cu ei am crescut si nici acum, matur fiind, nu pot intelege ura impotriva ungurilor, atata vreme cat cel mai bun prieten al meu din copilarie, Tibi Paloczi, e un ungur cu care ma inteleg perfect si azi. E avantajul oraselor cosmopolite.
Ai suferit ca n-ai avut frati sau surori? O vreme, in adolescenta. Dar in jurul meu gaseam doar copii singuri la parinti. Banatenii au dintotdeauna moda asta, cu un singur copil, zgarcenia lor e proverbiala si se glumeste pe seama lor spunandu-se ca fac un singur copil sa nu se certe prea multi pe avere.
Erai timid cu fetele sau indraznet? Eu eram mai degraba in zona de tocilar, nu mi-e rusine sa recunosc. Am fost un adolescent cuminte, fara excese, cu prieteni normali. Si azi cred ca majoritatea e asta, cea normala, nu cea vazuta la televizor sau in ziare. Daca intr-un ziar sau la televizor vezi o pustoica de 15 ani goala prin vreun club, asta nu inseamna ca toate adolescentele isi arata sanii oriunde. Nu asta e normalitatea si excese au fost oricand. Imi plac pustii de azi si eu, tocilarul de atunci, ma regasesc in multi de acum. Recunosc insa ca eu, tocilarul de atunci, promovez la televizor excesele, iesitul din comun si nu normalitatea.
Tii in momentul asta patru emisiuni, dintre care una la Chisinau, cu ratinguri foarte mari. Ti-ar placea sa incerci altceva, pe zona asta, a televiziunii, sau intr-un alt domeniu?De-a lungul vremii am primit oferte care mai de care mai bizare. Cu ceva ani in urma erau niste presiuni mari sa prezint un late-night. Am acumulat multa experienta in divertismentul mare, de prime-time. De ce as irosi-o inutil? E un drum pe care am plecat, poate candva il voi schimba, dar inca nu simt ca e momentul. Daca brusc as coti-o spre altceva ar fi ca si cand te-ai duce la un concert AC/DC si, in loc de chitare hard rock, ai auzi pian. Ar fi bulversant. Nu ma pricep la toate, poate asta e si secretul show-urilor de divertisment care mi-au iesit in toti anii astia. Ca experienta acumulata am continuat-o. M-au speriat insa, dar m-au si pus pe ganduri ofertele insistente din ultima vreme de a face productie, de a trece in spatele camerelor. Ma ingrijoreaza pasul asta pentru ca asteptarea si presiunea vor fi duble, publicul va vrea si de la „antrenorul” Negru ce a vazut la „jucatorul” Negru prin formatele jucate de-a lungul anilor. Dar probabil, candva voi face pasul. Aia cred ca va fi urmatoarea provocare dar, sincer, o tot aman de multa vreme de frica. Ti-am spus ce fel de frica.
Ca am adus vorba mai devreme de fete, cand ai pus ochii pe Codruta?S-a intamplat cu multi ani in urma, acasa la noi, la Timisoara. E o poveste frumoasa, dar tu ma stii bine de multi ani, nu cred ca toate lucrurile sunt facute pentru a fi expuse publicului. E adevarat, mie exhibitionistii, cei care-si expun viata pe taraba mi-au adus destui bani si audiente, fara ei multe showuri de-ale mele ar fi esuat. In continuare insa ii privesc cu uimire si mirare. Dar ma despart de ei. Unele povesti sunt frumoase tocmai pentru ca nu se spun peste tot.
De ce nu te duci niciodata la un eveniment monden?Cand am venit in Antena, acum mai bine de 11 ani, un director de atunci mi-a sugerat sa nu ratez nici un eveniment monden ca sa ma fac remarcat. I-am spus ca eu am venit sa fac televizune, nu sa colind restaurantele pe la mondenitati. A strambat din nas, neincrezator. Si totusi, uite, dupa 11 ani, eu am avut dreptate. Imi esti martora. N-am fost niciodata la nici un eveniment monden. De vreo cativa ani, cei care le organizeaza nici macar nu mai irosesc invitatile, stiu ca nu merg. Nu ma intereseaza lumea asta, desi o folosesc adeseori in programele mele. Cred in televiziune ca meserie, nu in televiziune ca mijloc facil de a deveni celebru. In ultimii ani insa nebunia a luat proportii, intalnesc oameni aparent zdraveni la minte care ar face orice sa se vada la televizor sau sa apara prin vreun ziar. Ani de zile m-am folosit de astfel de personaje, asta e frumusetea televiziunii, prin platourile mele au trecut multi, despre unii nimeni nu-si mai aminteste ceva. Dar televiziunea ramane un mare magnet pentru multi, unii facand orice pentru cateva clipe de celebritate.
Zgarcenia ta a devenit proverbiala, desi nu cred ca esti atat de zgarcit cum zice lumea. Ii tii contul si Codrutei, la cumparaturi? Zgarcenia mea… aoleuuu, si tu incepi? (rade) Stii,vin din Timisoara, un oras cu oameni cumpatati, nu zgarciti. Am intalnit in lumea show biz-ului zeci de personaje care pozeaza in oameni celebri, fara griji, dar inglodate in datorii pana-n gat, fara nimic in afara datoriilor. Am intalnit oameni care locuiesc in garsoniera la etajul 9 al vreunui bloc ieftin dar care, de ochii lumii, au masina scumpa luata pe credit. Ei cred despre cei ca mine ca sunt zgarciti. Am stat departe de excese, atat eu, cat si Codruta, poate si pentru ca n-am avut lipsuri in nici o perioada a vietii noastre. Nu vreau sa dovedesc nimic, nu am frustrari acumulate.
Nu mai traiesti de mult din salariul de prezentator tv. Si totusi, ce n-ai accepta niciodata sa se intample intr-o emisiune de-a ta, chiar daca, pentru asta, ti s-ar tripla salariul?E improbabila ipoteza ta pentru niciodata nimeni nu mi-a impus ceva in zona de divertisment. Dar intuiesc unde bati si nu ma ascund sa recunosc ca-mi asum toate showurile din toti anii. Nu incerc niciodata sa ma ascund, sa spun ca eu n-am vrut sa le fac, ca nu m-am regasit in ele. Tocmai pentru ca am sansa sa fac televiziune detasat de temeri financiare. Cand o promovam la Ciao Darwin pe mama-natura eram singurii de pe piata care faceam asa ceva. Apoi s-au apucat toti sa aduca mame-naturi prin platouri de televiziune si noi am renuntat. Cred ca secretul e sa faci intotdeauna bine ce nimeni altcineva pe piata nu mai face. Stii, n-o lua ca pe o aroganta, dar intodeauna am creat tendinte, nu le-am urmat. Asta n-as face niciodata, n-as intra intr-un show care nu aduce nimic nou pe piata. Stii pe cineva la ora asta care mai face probe ca cele din „Castigi in 60 de secunde”? Stii pe cineva care a mai pus vedete sa cotrobaie in acvarii, asa cum am facut noi in 2000? Sau pe cineva care a facut un quizz show de cultura generala cu 50 de blonde? Cu penele altuia te poti impodobi, dar nu poti zbura.
Imi ziceai, dupa ce s-a nascut Dara, ca „ii rupi picioarele” daca alege televiziunea, cand o fi mare. De ce esti atat de vehement? Dara nu va face televiziune, uite sunt vehement (rade). Recunosc, mi-ar placea sa calce intr-un cabinet medical, ca mama, si nu intr-un platou de televiziune, ca tata. Asta nu inseamna insa ca-mi blamez meseria. E foarte important ca publicul sa nu confunde personajele bizare, exhibitionistii, de care televiziunea, presa se folosesc cu „muncitorii de televiziune”. Astfel de personaje vin si trec, televizunea e cea care-i inventeaza si tot ea-i devoreaza. Imi iubesc breasla si sunt sigur ca televiziunea isi va pastra respectul publicului, indiferent de derapaje. Cu toate astea mi-ar placea ca Dara sa stea departe de orice platou de televiziune.
Castigi mai multi bani din chirii decat din emisiuni. Cine are grija de afacerile tale?Hei, exagerezi. E mult spus afaceri, de-a lungul anilor zgarcenia de care vorbeai tu m-a facut sa-mi protejez banii castigati in ceva ce cu vremea poate sa-mi asigure o viata linistita. Asta e tot, de aici pana la afaceri e cale lunga. Si tocmai pentru ca nu e un business puternic, reusim sa-l gestionam noi, in familie. Frica zilei de maine a facut sa am astfel de investitii. La fel de bine puteam sa-mi cumpar in ’98, spre pilda, un teren sau o masina buna. Atunci, zgarcitul din mine a ales terenul asa cum altii au luat masina scumpa.
Chiar esti hotarat sa te muti cu familia inapoi, la Timisoara? Offff…ne bate serios gandul asta si ne-am muta mai ales pentru Dara. Zilele trecute vorbeam despre asta si ma gandeam ca de aproape doi ani de zile lucrez cu acte in regula la televiziunea „Prime” din Chisinau, incep sa devin acolo un veteran al statiei. Deci se poate. De ce n-as putea sa fac televiziune locuind la Timisoara? Cred ca linistea din Timisoara si mireasma civilizatiei de imperiu austro-ungar fac bine unui copil in crestere. Dupa atata amar de vreme nu ma regasesc in civilizatia otomana din Bucuresti, oricat as fi incercat.
Cum te bucuri de banii tai? Ti-ai permis vreo extravaganta?Depinde ce intelegi prin extravaganta. Imi place sa vad lumea si sa impart bucuria asta cu cei dragi. Imi plac discurile de vinil si-mi place sa vad un concert bun al unei trupe care mi-a cladit sufletul,oriunde ar fi concertul ala. Dar toate in limitele banateanului chibzuit.
Cum te-a schimbat Dara?Mi-am dat seama ca interviurile, show-urile, audientele trec, nimic nu ramane si, candva, nimeni nu-si va mai aminti de ele. Doar familia e cea care ramane, dincolo de necazuri si bucurii. Suna pompos, dar am invatat sa pun pret mai mic pe lucruri mai marunte.
Iti speli singur masina, in fata casei. Ce alte placeri domestice ai?(Rade) De unde o stii pe asta cu masina? Dar nu e in fata casei, ci la mine in curte. Da, imi place sa-mi spal masina in curte, chiar daca am vreo doua spalatorii pe strada. Imi place sa tund iarba si sunt un mare expert in ingrijirea trandafirilor, e un secret in a-i taia ca sa infloreasca din nou. Si nu-mi place sa stau cocotat pe scara si sa culeg cirese, dar asta trebuie sa o fac obligat (rade).
Aveti de cand sa ii faceti Darei un fratior sau o surioara?Chiar daca sunt banatean si ti-am povestit ideea lor cu un copil pe familie, ne gandim serios la un fratior sau o surioara pentru Dara. E tot ce ramane dupa ce se uita tot.