Primele mijloace de transport in comun in Capitala au fost tramvaiele trase de armasari, cei mai buni de pe piata. In acele vremuri nu se facea rabat la calitate, iar statutul cabalinei era la fel cu cel al unui angajat cu norma intreaga.
“In 1871 o societate belgiana a propus Primariei Capitalei introducerea pe strazile orasului a acelei minuni” tramvaiul tras de cai!”, ne-a povestit Doru Parfenie, coordonatorul muzeului Regiei Autonome de Transport Bucuresti (RATB). In 1872 acesta apare pe strazi, Bucurestiul fiind in top 10 orase din lume care a introdus acest tip de transport.
Dar o problema atunci erau strazile, singura pavata cu lemn era Podul Mogosoaiei (acum Calea Victoriei), iar cand ploua era nenorocire. Noroiul iti ajungea pana la glezne, iar cand nu era apa era extreme de mult praf. “Pe atunci nu existau statii, urcarea si coborarea nu se faceau ca acum, ci faceai din mana si vatmanul opera. Coborarea era mai usora, se suna clopotelul, dar cei mai multi coborau din mers”, ne-a mai povestit colectionarul. De altfel, din cauza acestui lucru multi bucuresteni se accidentau.
Bucurestiul era si atunci un oras cu foarte multe accidente “rutiere”. Exact ca si acum, tinerii cu bani mergeau cu trasurile foarte tari, iar din aceasta cauza multi au sfarsit sub rotile “bolizilor” acelor vremuri.
Un secret al vremii este ca armasarii care erau cumparati de Societatea De Tramvaie Bucuresti (STB), cei mai buni de pe piata, erau apoi castrati. Asta deoarece armasarii sa nu fie tentati in trafic sa mearga dupa o iapa de la o alta trasura. (A.S.)