Romania ascunde in adancuri o serie de tuneluri subterane, construite de inaintasii nostri in diferite epoci istorice.
Reteaua secreta aduna nu mai putin de 500 de kilometri de catacombe, iar acestea nu au fost explorate in intregime nici pana in ziua de astazi.
Undele dateaza inca de pe vremea romanilor, in timp ce catacombele din Bucuresti cele mai cunoscute, au fost realizate in “Epoca de Aur”, o data cu mega-constructia casei Poporului, ordonata de catre dictatorul Nicolae Ceausescu. Putini sunt cei care au avut resursele si currajul necesar sa inventarieze si sa studieze subteranele tarii. Ele au fost trecute in revista de generarul doctor Emil Strainu, in lucrarea sa “Secretele Romaniei subterane”.
Catacombele lui Iancu de Hunedoara
Inca din anul 1444,in timpul luptelor cu turcii, Iancu de Hunedoara, voievodul Transilvaniei si regent al Ungariei, a sapat, in scopuri militare, doua tuneluri. Acestea legau cetatea Siria din judetul Arad, fosta Dava dacica transformata apoi in cetate medievala, cu Timisoara, pe o distanta de 58 de kilometri, si cu Aradul, pe o lungime de 28 de kilometri. In aceeasi zona, o alta lucare din an ul 1935 mentioneaza un tunel intre Romania si Ungaria, intre localitatile Cenad, judetul Timis, si Szeged, Ungaria este. Acesta are 35 de kilometri. Tot in zona Timisului, incepand cu 1952, la ordinul lui Stalin, Romania a construit 30 de kilometri de buncare in jurul localitatilor Voiteg si Jebel, judetul Timis, langa granita cu Iugoslavia. In acea vreme, Stalin considera ca Iugoslavia lui Tito era dusmanul de moarte al comunismului si, desigur, al lui personal.
Jules Verne s-a inspirat din Romania
Putini stiu ca tunelurile au fost o sursa de inspiratie pentru Jules Verne, in al sau roman “castelul din Carpati”. Cetatea cnezilor Candesti, din satul Rau de Mori, judetul Hunedoara este legat de satul Brazi printr-un tunel lung de 5 kilometri, descris de autor in lucrarea sa.
Tuneluri dacice in Craiova
Inca din vremea dacilor, in zona Craiova, au existat numeroase asezari atestate arheologic, descoperindu-se si acolo o serie de catacombe. Cetatea dacica Pelendava, de langa Craiova, avea un tunel care iesea la malul drept al Jiului, lung de 2 kilometri. De asemenea, in satul Lemnea de Sus exista o gura de tunel care lega localitatea de centrul Craiovei pe un traseu lung de 13 kilometri.
Sub municipiul Craiova exista o retea de tuneluri, descoperita in 1974, care leaga fostele case boieresti. Si in Satu Mare, legenda haiducului Pintea Viteazu scapa de urmaritori pentru ca avea cunostinta despre un tunel secret, lung de 15 km, care lega Cetatea Ardud, din judetul Satu Mare, de localitatea Acas, iar legenda spunea ca practic “intra in pamant” sub nasul calaretilor care-l urmareau. Si in judetul Hunedoara. castelul Bathory de la Ilia era legat printr-o retea de tuneluri lunga de 70 de kilometri de Cetatea Corvinestilor, Cetatea Devei, comuna Zam si comuna Sacamas.
Capitala Tarii Romanesti, intesata de tunele
Fosta cetate de scaun a tarii Romanesti ascunde doua tuneluri principale. Primul, lung de 6 kilometri, realizat, se pare, de Vlad Tepes (1431-1476), leaga Turnul Chindiei de Manastirea Dealu. Celalalt, lung de 30 de kilometri, leaga casa postelnicului Constantin Cantacuzino din Targoviste, judetul Dambovita, de fostul palat al aceluiasi postelnic, ridicat intre 1635 si 1640 in Filipestii de Targ, judetul Prahova. Mai departe, in Olt, langa fosta cetate dacica a Sucidavei, de langa orasul Corabia, exista un tunel care coboara 18 metri sub nivelul solului, pana la un ochi de apa numit de localnici Izvorul Iubirii. Acolo exista traditia ca inainte de casatorie, femeile din zona beau din aceasta apa rece si limpede, pentru a avea o casnicie fericita.
Tunelul din munti, la Sinaia
Mai catre timpurile noastre, in 1914, Romania pornea proiectul ambitios de a realiza un tunel lung de 6 kilometri care sa strabata muntele, pentru a lega Targoviste de Sinaia printr- o linie de cale ferata. Excavatiile au inceput simultan dinspre Moroieni si Sinaia. Proiectul a fost abandonat in timpul Primului Razboi Mondial si redeschis in 1938. in 1941, lucrarile au fost preluate de trupele germane ale lui Hitler. Dupa retragerea nemtilor, galeriile au fost abandonate, desi tunelul era aproape finalizat. Curios este insa faptul ca dupa instaurarea comunismului, intrarile in tunel au fost betonate, fara o explicatie plauzibila.
“Catacombele cu vin” de la Panciu, pe gustul lui Nicolae Ceausescu
In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, nemtii au adus arheologi care au cercetat hrubele cu vinuri. Germanii au pastrat secretul asupra descoperirirlor, dar in 1987, Ceausescu a insarcinat armata sa cerceteze amanuntit hrubele de vin din Panciu. Se considera ca galeriile, de o vechime foarte mare, se intind pe o lungime de zeci, poate chiar 100 de kilometri si ca aici se afla o retea de comunicare secreta, cu valoare strategica si de cult, avand o iesire dincolo de munti, in Transilvania.
Exista indicii ca in aceste caverne ale actualei podgorii Panciu s-ar afla vechi temple ale dacilor, iar aparitia unor manastiri in aceste hrube, cum e Schitul Brazi, nu e deloc intamplatoare. In Capitala au fost construite retele de tuneluri inca din perioada medievala. “Catacombele din Bucuresti” au devenit insa cunoscute imediat dupa Revolutie, cand s-a aflat de proiectul secret al lui Ceausescu, tunelurile care leaga Casa Poporului de Universitate si merg mai departe, printr-o “caseta” speciala, realizata deasupra traseului metroului, pana in zona Primaverii. In total, este vorba despre 20 de kilometri de culoare subterane, prin care se poate circula cu masina. In ele exista chiar o line de metrou privata!
CITESTE SI: Secretele dacilor, inspectate de Securitatea lui Ceausescu! Ce se ascunde cu adevarat in Muntii Bucegi!
(M.N.)