Prevalenţa infectării cu virusurile hepatice B şi C a crescut semnificativ în rândul consumatorilor de droguri injectabile, însă numărul celor infectaţi cu HIV a crescut alarmant, de la unu la sută în 2008 la 53,3 la sută în 2012.
În anul 2012, prevalenţa bolilor infecţioase asociate consumului de droguri indică o „creştere semnificativă” pentru virusul hepatic B, o „creştere peste media europeană” la virusul hepatic C şi o „creştere alarmantă”, peste media europeană, pentru HIV.
„Creşterile înregistrate apar pe fondul diminuării ofertei de servicii, de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri injectabile ca urmare a finalizării unor programe cu finanţare externă, o creştere a frecvenţei injectării din cauza schimbării modelelor de consum şi migrării spre consum injectabil de substanţe noi cu proprietăţi psihoactive, precum şi pe fondul adresabilităţii reduse la serviciile medico-sociale”, a declarat, joi, directorul Agenţie Naţionale Antidrog, chestorul de poliţie Sorin Oprea.
În raport se precizează că anul trecut au fost înregistrate 1.100 consumatori de droguri injectabile (CDI), faţă de 934 în 2011, drogul principal utilizat de aceştia fiind heroina.
Din totalul cazurilor analizate pentru anul 2012, 82,1 la sută au fost bărbaţi şi 17,6 la sută femei, remarcându-se o uşoară creştere a proporţiei persoanelor de sex masculin din totalul populaţiei analizate.
Dintre cei 1.100 de consumatori de droguri injectabile, 586 au declarat că au fost trataţi în ultimele 12 luni pentru virusul hepatic C, 371 pentru virusul hepatic B şi 358 pentru HIV.
În anul 2012, pentru virusul hepatic B prevalenţa infecţiei a fost 24,5 la sută, faţă de 14,9 în 2011. Cea mai mare prevalenţă s-a înregistrat în grupa CDI cu vârsta între 25-34 de ani (26,8 la sută).
Autorii raportului au mai arătat că, faţă de anul 2011, în 2012 se observă „o creştere abruptă” pentru majoritatea grupelor de vârstă: 17,2 la sută, faţă de 3,6 la sută la grupa până în 25 de ani; 26,8 la sută, faţă de 20,1 la sută la grupa de vârstă 25-34; 22,5 la sută, faţă de 14,4 la sută la cei cu vârsta peste 35 de ani.
Prevalenţa infecţiei cu virusul hepatic C continuă să fie la valori foarte mari, datele din 2012 arătând o prevalenţă de 82,4 la sută, faţă de 68,5 la sută în 2011. Această valoare plasează România în rândul ţărilor europene cu o prevalenţă foarte crescută pentru infecţia cu acest virus.
„Distribuţia prevalenţelor pentru virusul hepatic C indică o creştere în rândul CDI la valori de peste 80 la sută, după o perioadă de cinci ani în care s-au înregistrat variaţii în intervalul 60-70 la sută. Valorile înregistrate în ultimii ani sunt foarte mari, iar prevalenţa crescută poate avea atât cauze directe, respectiv frecvenţa mare de utilizare a echipamentului de injectare în comun şi indisponibilitatea echipamentului steril, dar şi cauze directe, determinate de o mai mare disponibilitate a serviciilor de testare pentru virusul hepatic C”, se arată în raport.
Prevalenţa infecţiei cu virusul hepatic C continuă să fie semnificativ mai mare în rândul persoanelor de sex masculin, respectiv 85,4 la sută, faţă de 65,5 la sută în rândul femeilor. În funcţie de grupa de vârstă, cea mai mare prevalenţă s-a înregistrat în rândul consumatorilor cu vârsta peste 34 de ani (88,2 la sută), urmată de cei cu vârsta între 25 şi 34 de ani (85,3 la sută).
În funcţie de drogul principal de consum, cea mai mare prevalenţă se constată în rândul utilizatorilor de SNPP injectabile (84,4 la sută), în timp ce în rândul consumatorilor de heroină prevalenţa este de 82,2 la sută.
Dintre consumatorii de droguri injectabile care au declarat că au fost testaţi HIV în urmă cu cel mult şase luni, 24,9 la sută erau seropozitivi, ceea ce reprezintă mai mult decât o dublare a acestui tip de prevalenţă faţă de anul anterior.
„Se confirmă astfel tendinţa înregistrată în perioada 2009-2011, observându-se o creştere alarmantă a cazurilor HIV în rândul consumatorilor de droguri injectabile şi se semnalează nevoia de intervenţii rapide pentru a limita răspândirea acestei infecţii, cu precădere în rândul grupurilor vulnerabile”, potrivit autorilor raportului.
Pe categorii de vârstă, cea mai mare prevalenţă a infecţiei HIV s-a înregistrat la cei cu vârste mai mari de 34 de ani (25 la sută). Ca şi în cazul virusului hepatic C, din 2010 se constată creşteri ale prevalenţelor HIV pentru toate categoriile de vârstă.
„Prevalenţa HIV/ SIDA are o evoluţie alarmantă, semnalizând un adevărat focar de infecţie în rândul consumatorilor de droguri injectabile din Bucureşti. Dacă în 2008 şi 2010 aceasta se situa în jurul valorii de 1-1,1 la sută, în 2012 ea a atins valoarea de 53,3 la sută, ceea ce înseamnă că mai mult de jumătate dintre consumatorii de droguri injectabile recrutaţi sunt infectaţi cu HIV. Frecvenţa injectării este în creştere, având o medie de 4,27 ori la ultimul studiu realizat în 2012, 72,6 la sută dintre consumatorii de SNPP injectabile declarând o frecvenţă medie de peste cinci injectări pe zi”, se mai arată în raport.
Creşterea alarmantă a numărului de consumatori de droguri infectaţi cu HIV a fost confirmată şi de reprezentantul Institutului Naţional de Medicină Legală, Gabriel Ştefan Gorun, care a precizat că testări pentru depistarea acestui virus se fac sporadic, dar în anul 2012 numărul cazurilor pozitive depistate a fost mai mare decât cel înregistrat între anii 2005 – 2011.
Doctorul Adrian Abagiu, de la Institutul „Matei Balş”, coordonator al Programului naţional de schimb de seringi, a precizat că pentru a stopa epidemia ar trebui asigurate cel puţin patru milioane de seringi anual pentru consumatorii de droguri, însă în prezent sunt asigurate, prin fonduri de la Ministerul Sănătăţii, peste un milion.
Directorul executiv de la Romanian Harm Reduction Network (RHRN), Valentin Simionov, a atras atenţia că Bucureştiul s-ar putea confrunta în viitor şi cu o creştere a cazurilor de tuberculoză, fiind deja confirmate cazuri de intersectare a virusului HIV cu tuberculoza în cazul consumatorilor de droguri.
Simionov a precizat că tuberculoza poate fi mult mai uşor răspândită, existând riscul de a fi transmisă de la consumatori la cei apropiaţi lor şi, ulterior, la populaţia generală.
„Ar putea fi un boom pentru Bucureşti”, a mai spus Simionov.
L.C