Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a vorbit vineri la Forumul de lucru pentru realizarea Planului Integrat de Mobilitate in Municipiul Bucuresti despre o problema stringenta a orasului: pistele de biciclete.
Oprescu a declarat ca toate noile proiecte de infrastructura, fie ca sunt obiective noi ori reabilitari si modernizari se realizeaza cu piste de biciclete.
“Bulevardele noi, pe care le facem acum, sunt gandite pentru a avea piste de biciclete. De exemplu, Calea Victoriei, unde vom incepe lucrarile, va avea o pista de bicicleta, la fel si Bulevardul Berzei. Pe bulevardele vechi, cu trotuare late, vom amenaja pistele, asa cum sunt in Copenhaga. Astfel, trotuarele vor fi ingustate, iar langa ele vom amenaja partea de biciclete. Acolo unde trotuarele sunt inguste sau lipsesc, le vom amenaja direct pe carosabil”, a explicat ieri edilul sef al Capitalei, Sorin Oprescu.
De altfel, edilul a precizat ca a inceput implementarea de proiecte privind realizarea pistelor de biciclete pe carosabil, insa numai acolo acolo unde trama stradala este mare si permite acest lucru, fara ca siguranta participantilor la trafic, in speta a biciclistilor, sa fie afectata. Pe carosabil: Bulevardul Buzesti – Berzei – Uranus, in zone special dedicate, Soseaua Pantelimon – pista este pozitionata intr-o zona separata atat fata de carosabil cat si fata de zona pietonala, in paralel cu trotuarul, in cadrul lucrarilor de modernizare a arterelor de circulatie: Bulevardul Liviu Rebreanu – pistele sunt amenajate pe trotuar, in afara zonei pietonale.
De asemenea, Oprescu a vorbit si despre protestul de sambata al biciclistilor. “Exista vointa politica. M-am intalnit cu toate ONG-urile, am discutat de trei, patru ori si am spus foarte clar: ne facem grupuri de lucru si de studii. Am facut cadrul organizatoric necesar, am dat in acest sens doua dispozitii de Primar. Am adus specialisti si profesori. Sunt ONG-uri care lucreaza alaturi de noi”, a spus Oprescu.
La intalnire a fost prezent Corneliu Belciug, director de programe la Asociatia Green Revolution, care ne-a explicat si punctul de vedere al unui ONG ce se implica in aceasta problema.
“Mersul pe bicicleta reprezinta doar o componenta care trebuie introdusa in strategia de mobilitate a Capitalei, daca ne dorim ca in urmatorii 10, 15 ani sa putem sa si respiram si sa circulam in oras. (…) Propunem realizarea unei legislatii special pentru biciclisti, noi am numit-o legea biciclistului. O lege care ar trebui sa reglementeze trei aspecte. Primul este acela de a determina autoritatile din orasele cu peste 100.000 de locuitori, de a realiza studii de fezabilitate si a-si face planuri privind realizarea cailor de circulatie. Al doilea aspect este modificarea codului rutier, care sa permita si sa introduca elemente specific traficului pe bicicleta, prioritati pentru bicicleta in intersectii, semne de circulatie noi, etc. Lucruri care sa devina obligatorii si sa fie cunsocute de toti soferii. Al treilea lucru il reprezinta introducerea unor standarde de proiectare, care in legislatia din Romania nu exista standarde de proiectare pentru caile de circulatie a bicicletelor, asa cum vbedem in Copenhaga sau Amsterdam”, a spsu directorul de programe.
Grupul pentru realizarea planului integrat de mobilitate in Municipiul Bucuresti si zona sa regionala de influenta in transport a fost infiintat la inceputul acestui an si are in componenta sa un departament special pentru analizarea problematicii transportului alternativ (biciclete, role, mers pe jos).
In prima etapa, acest departament a realizat o propunere de regulament privind organizarea si utilizarea pistelor de biclisti, document ce in momentul de fata se afla in analiza la diferite autoritati, urmand ca pana la sfarsitul anului sa fie inaintat spre aprobare Consiliului General.
Acest document are o importanta determinanta in ceea ce priveste modul in care vor fi realizate pistele de biciclisti si regulile care trebuie urmate de acestia in vederea asigurarii conditiilor optime de siguranta si confort. De mentionat este ca o contributie majora in realizarea acestui regulament o au diferitele ONG-uri care au inteles sa se implice constructiv in gasirea de solutii pentru dezvoltarea acestui sistem de transport. (A.S.)