„Italia mi-a ucis nepoatele!”

DOLIU. Fetitele si mama lor, calcate de autobuzul scolii, vor fi inmormantate in cimitirul din localitatea natala Durere. Bunicul fetitelor ucise impreuna cu mama lor, in timp ce mergeau la scoala, spune ca a presimtit tragicul eveniment Carmen-Liliana Stanciu Durere fara margini, ieri, in localitatea botosaneana Broscauti, comuna natala a romancei ucise, impreuna cu cele doua fetite ale sale, intr-o statie de autobuz din Italia. Rozica Ciobanu, de 38 de ani, Ioana, de 13 si Bianca – de opt ani, si-au gasit sfarsitul strivite chiar de autobuzul scolii. Rudele au primit vestea tragicului accident marti dupa-amiaza, de la vecinii care au aflat, la randul lor, de la TV. In fiecare an, Rodica si Ion Caleancea, bunicii fetitelor, asteptau, cu zambetul pe buze, intoarcerea fetelor in Romania. „Dumnezeu ma pedepseste. Trebuia sa ma ia pe mine in locul lor”, spune Ion, bunicul indurerat. In 2001, Rozica si sotul ei, Ionel, au plecat la munca in Italia, pentru ca nu se descurcau cu banii castigati in tara. Rozica s-a angajat ca menajera la un medic, iar sotul si-a gasit un loc de munca in constructii. Pentru ca totul le mergea bine, patru ani mai tarziu s-au hotarat sa isi ia si copiii in strainatate. Cu banii munciti in Italia, au inceput sa-si ridice o casa in Botosani, iar fetele urmau sa se intoarca in tara pentru a urma un liceu pe meleagurile natale. Cu lacrimi in ochi, bunicul ne-a marturisit ca a avut o presimtire. „Am vorbit la telefon in urma cu doua zile. Fetele mi-au spus ca le e dor de mine si sa vin sa le vizitez”, ne-a spus Ion, speriat de gandul ca nu cumva strainatatea sa-i „rapeasca” si ceilalti trei copii, doi baieti si o fata, plecati si ei la munca in Italia.