Prizonier in trenul groazei

Miercuri seara, cu cateva minute inainte de ora 23.00, eram in tren. A doua zi, la 07.45, ar fi trebuit sa ajung in gara Burdujeni, Suceava. Ar fi trebuit, pentru ca aveam sa ajung abia pe la ora 18.00. Am fost, pentru aproximativ zece ore, prizonier in tren. Eu si alte 200 de persoane.

Aveam loc la cuseta. M-am schimbat si, rememorand parada de la Alba Iulia, am adormit. Era in jur de 03.30, in noaptea de miercuri spre joi, cand a inceput cosmarul. Trenul a „inghetat” in statia Ilva Mica, la limita judetelor Bistrita Nasaud si Suceava. „S-au prabusit copaci, in mai multe zone, peste linia de calea ferata… de la zapada, vant”, imi spune grabit un controlor de tren. Doua ore trenul a stat neclintit. Resemnati, am asteptat cuminti.Garnitura a pornit incet, insa pana in statia urmatoare, Lunca Ilvei. Alte patru ore de asteptare. Deja incepeam sa ne ingrijoram. In jurul orei 11.00, trenul s-a pus din nou in miscare. S-a oprit brusc in inima padurii, dupa halta Silhoasa, intre doua tuneluri, dupa ce un copac a cazut peste primul vagon si a spart toate geamurile de la compartimente. Niciunul dintre calatori nu a fost ranit, desi cioburile au aterizat pe paturi. Oamenii au fugit disperati spre urmatorul vagon cuseta. Din acesta din urma a inceput sa iasa fum, astfel ca toata lumea s-a gandit la ce este mai rau. Alte persoane coborasera din vagoane si se apropiasera de zona in care cazusera copaci. Din nou panica. Angajatii CFR din tren strigau speriati la oameni sa se indeparteze, deoarece risca sa fie electrocutati! Eram intr-o zona foarte densa de padure, chiar la gura unui tunel. Telefoanele nu aveau semnal. Am mai stat aproape trei ore acolo.Dupa alte aproape doua ore de asteptare in statia Floreni, trenul a revenit la un ritm de mers normal abia dupa Vatra Dornei. Am ajuns la Suceava in jurul orei 18.00.