Maria Tomescu o pensionara de 69 de ani din satul Malarisca, judetul Mehedinti primeste in fiecare luna o pensie de 1 leu. Pe cuponul de pensie este specificata suma de 3 lei, insa doi lei ii sunt impozati de catre statul care a condamnat-o sa traiasca intr-o saracie lucie. Femeia traieste din mila vecinilor si a primarului satului in care locuieste.
In fiecare luna, postasul satului, Nicolae Popescu, strabate sase kilometri pe jos din satul vecin, Gornenti, locul unde isi are biroul, pana la casa Mariei Tomescu pentru a-i inmana cuponul de pensie si „fabuloasa” suma de 1 leu.
„Chiar daca are o pensie mica, eu tot trebuie sa imi fac datoria. In fiecare luna ma duc in satul Malarisca pe jos pentru a imparti pensia la cei 33 de oameni, inclusiv Mariei Tomescu”, spune postasul Nicolae Popescu.
Tanti Maria spune ca niciodata nu a putut sa cumpere nimic din pensia de urmas pe care o are de atatia ani, dar spera sa poata ajuta tara cu aceasta pensie si poate intr-o zi cineva de la conducerea tarii ii va da si ei o pensie din care sa traiasca si ea decent.
„Pot sa va spun ca nici nu stiu cum arata toti banii, pentru ca eu nu primesc decat o hartie de 1 leu, verde. Nu pot sa cumpar nimic, mai am un nepot la Severin care mai trece pe la mine din cand in cand si imi aduce mancare, faina, orez, zahar. Traiesc ca nimeni pe acest pamant si statul nu ma ajuta cu nimic. Nici macar o paine nu costa cat pensia mea”, spune Maria Tomescu.