S-a luptat 11 ani pentru ca cineva sa dea socoteala pentru moartea fiicei sale, dar acum a obosit. Nu-si mai doreste decat sa moara. Ea le-a cerut autoritatilor s-o eutanasieze. Este povestea Paulinei Mihai, o mama care a ajuns la disperare.
In urma cu 11 ani, lumea Paulinei Mihai avea sa se prabuseasca. Nimeni si nimic nu a putut s-o recladeasca. Atunci, a pierdut-o pe Madalina, una dintre fiicele sale gemene. Avea doar 23 de ani cand un accident stupid i-a curmat viata. Madalina, impreuna cu sora ei geamana, Ramona, si un prieten voiau sa iasa in oras.
Au luat liftul de la etajul 6, dar ascensorul s-a blocat intre etaje. Era un incident firesc in blocul din Ploiesti unde locuiau cu totii. Baiatul reuseste sa iasa din lift si se duce sa caute ajutoare. In acest timp, liftul in care gemenele erau captive a inceput sa trepideze si sa cada in gol.
Speriata, Madalina incearca sa sa salveze si sa iasa din lift, impingand usa metalica. O noua zguduitura o dezechilibreaza, ajunge sub cabina si cade in putul liftului, de la 20 de metri inaltime. Totul s-a intamplat in cateva minute.
Desi cu trupul strivit si cu rani ingrozioare, Madalina nu a vrut sa moara. S-a luptat parte in parte cu moartea timp de doua saptamani, cat a fost internata la Spitalul de Urgenta Floreasca. Moartea a vrut-o cu orice pret si nimic nu a induplecat-o sa o lase din ghearele ei ascutite in care o prinsese. Madalina a murit pe patul de spital. A fost cea mai neagra zi din viata mamei ei.
De atunci, a inceput un razboi aprig cu cei pe care-i considera responsabili de accidentul fiicei sale. Cu sufletul sangerand de durere, timp de 11 ani, si-a povestit drama in fata judecatorilor. Nu isi va gasi linistea pana cel care este vinovat de moartea fiicei sale nu va plati.
“Era studenta la SNSPA, ca si sora-sa. Era tare frumoasa. Se facuse blonda. Imi zic ca e plecata, nu ca e moarta. Oamenii nu imi inteleg durerea. Cred despre mine ca sunt nebuna. Nimeni nu a fost tras la raspundere pentru ce s-a intamplat, nici ISCIR-ul, nici inspectorii de la ISCIR, nici administratorul blocului. Acum, la Parchet, s-a ajuns la asa o harababura ca nu se mai gasesc cele cinci volume ale dosarului”, ne-a spus Paulina Mihai, care, pana sa se pensioneze, a fost educatoare.
“Nu am suportat sa stea la intuneric si i-am facut casuta in cimitir”
Dorul de fiica sa moarta a impins-o la gesturi pe care unii le-ar putea considera dincolo de limita normalitatii. La un an de la moartea Madalinei, i-a mutat cosciugul din mormant intr-o casuta pe care i-a amenajat-o in cimitir.
“Durerea a fost atat de mare incat nu am suportat sa stea la intuneric. Am cerut aprobari si i-am facut o casuta in cimitir. Acum, e bagata in zid, nu in pamant; nu o ploua, nu o ninge. Are usa cu geam in spate. In fata e o canapea. I-am pus toate cele, inclusiv covor…De sarbatori, ii fac mereu brad”, ne-a spus mama Madalinei, care isi viseaza des fiica.
“O intreb ce faci, Madalina? Ea imi raspunde in vis ca e acasa”, ne-a mai spus mama fetei moarte acum 11 ani.
Dupa accidentul suferit de fata sa, Paulina Mihai a refuzat sa mai plateasca intretinerea liftului care i-a furat viata copilului sau, dar nici salariul administratorului. Dupa un timp, s-a trezit ca a fost data in judecata de asociatia de proprietari. Procesul nu s-a incheiat nici in ziua de azi.
CITESTE SI:
Dupa 11 ani in care s-a chinuit sa se faca dreptate, Paulina Mihai pare ca a inteles ca se lupta cu morile de vant. Umilita, luata peste picior, batjocorita, femeia nu-si mai doreste decat un lucru: sa moara. Nu are forta sa-si puna capat zilelor singura. Spune ca a gasit, insa, solutia: eutanasierea. E convinsa ca doar moartea asistata ar putea pune capat calvarului unei vieti chinuite si traite in disperare. Desi stie ca eutanasierea nu este legalizata in Romania, asta nu a impiedicat-o sa faca demersurile de rigoare.
“Nu mai suport nedreptatea in mod public. Am trimis mail la Guvern in care cer eutanasierea. Mi s-a si dat raspuns ca cererea e inregistrata”, ne-a mai spus Paulina Mihai, care asteapta acum ca autoritatile sa faca o exceptie: sa-i dea dreptul la moarte.
Claudia Voicu