FOCAR. O groapa comuna de morti de ciuma descoperita in Venetia REZISTENTA. Bacteria care declanseaza ciuma exista, in forma inactiva, in ruinele de la Curtea Veche a Bucurestiului Supravietuire. Bacteria care declanseaza ciuma bubonica este inca prezenta in locurile din Bucuresti unde, pe vremuri se aflau gropile comune ale ciumatilor Mihnea Mihalache Fiastru Bacteria care da nastere celei mai inspaimantatoare boli infectioase din istoria omenirii, ciuma bubonica, este prezenta in continuare in Capitala. Explicatia este destul de simpla, avand in vedere faptul ca aceasta bacterie are o durata de viata de maximum 500 de ani. Zonele din Bucuresti in care au existat gropi comune pentru inmormantarea ciumatilor sunt: Curtea Veche, Dudesti-Cioplea din zona Vitan si locul pe care s-a aflat manastirea si, ulterior, inchisoarea Vacaresti, conform declaratiilor istoricului Dan Falcan de la Muzeul de Istorie si Arta a Municipiului Bucuresti: „La Curtea Veche chiar eu am facut sapaturi, in urma cu ceva timp, si se stie ca acolo a fost o groapa comuna pentru ciumati. Sansele de supravietuire erau de unu la o mie. Cei care ii inmormantau erau ciocli, oameni care fusesera infestati si ramasesera imuni”. Daca in centrul vechi al Bucurestiului nu s-au efectuat decat lucrari de amenajare, in zonele Dudesti a fost deja construit un Mall, iar in Vacaresti va aparea, in scurt timp, un altul. Ciuma bubonica este cauzata de bacteria „Yersinia pestis”, iar dezastrele infectioase din istoria omenirii sunt de forma pandemica. Este vorba despre Ciuma lui Iustinian (541 – 542), Marea Ciuma (1347 – 1351) si A Treia Epidemie (1855 – 1889). Bucurestiul a fost afectat masiv de a doua epidemie de ciuma si, in special, de „Ciuma lui Caragea” (1812 – 1813): „Ciuma lui Caragea a fost cea mai grava si a injumatatit populatia Bucurestiului, se inregistrau o suta de morti pe zi si s-a ajuns la cifra de 40.000 de victime”, ne-a declarat Dan Falcan. O epidemie de ciuma este totusi putin probabila pentru ca bacteria „Yersinia pestis” este incapabila sa actioneze independent. Prof. dr. Adrian Streinu Cercel ne-a declarat: „Intr-adevar, bacteria supravietuieste, insa este vorba despre o boala moarta. Nu exista risc de imbolnavire. Ciuma bubonica se transmite de la sobolan la om, sobolanul este gazda, deci pentru ca boala sa existe ar trebui sa apara in primul rand la sobolan si apoi sa o transmita la om. Ciuma nu a mai dat semnale de pe vremea lui Caragea, ceea ce inseamna ca bacteria s-a izolat. Doar in India bacilul este inca activ”. „Ciuma lui Caragea a fost cea mai grava si a injumatatit populatia Bucurestiului” Dan Falcan, istoric