Duminică, 2 noiembrie, are loc primul tur al alegerilor prezidenţiale. În alegerile de anul acesta sunt înscrişi 14 candidaţi, însă lupta se duce, de fapt, între principalii doi competitori: Victor Ponta şi Klaus Iohannis.
În prima lună de campanie, candidaţii şi-au expus programele prezidenţiale şi nu s-au ferit să lanseze acuzaţii unul la adresa celuilalt. Citiţi mai jos o sinteză a principalelor subiecte atinse în campania pentru alegerile prezidenţiale.
Familia şi viaţa personală
Victor Ponta, actualul prim-ministru al României, este un om tânăr, de 42 ani, care nu face politică după vechile tipare şi nu are nicio legătură cu perioada de dinainte de 1989. Ponta avea doar 17 ani la Revoluţie şi a fost cel mai tânăr premier din Europa la momentul desemnării. Acum ar putea fi şi cel mai tânăr preşedinte. Ponta este tată de familie, creştin, acesta declarân în mai multe rânduri că este ataşat de tradiţiile româneşti şi că este mândru că este român. Ponta susţine că este foarte important să fim europeni, dar păstrându-ne specificul şi tradiţiile.
Klaus Iohannis este mai în vârstă, are 55 ani, este căsătorit şi nu are copii. Candidatul ACL a fost criticat în campanie pentru faptul că deţine şase imobile în Sibiu, în ciuda faptului că a încasat venituri exclusiv de la stat, acestuia reproşându-i-se că, din salariul de profesor de fizică, nu avea cum să-şi achiziţioneze cei peste 1.000 de metri pătraţi în şase case diferite. Într-un interviu din campanie, Iohannis a afirmat că a ajuns la numărul de şase case pentru că a investit în imobiliare în loc de copii. Iohannis a fost acuzat că a fost implicat în traficul de copii din România la începutul anilor 1990 şi că refuză să facă lumină în trecutul său.
Viziunea economică
Victor Ponta a vorbit în campanie despre faptul că, în calitate de şef al Executivului, a reîntregit salariile şi a mărit pensiile, a făcut 200.000 de locuri de muncă, a stimulat mediul privat, a redeschis spitale, a crescut salariul minim cu 200 RON, a scăzut CAS, a eliminat peste 90 de taxe, a scăzut TVA la pâine şi a promovat programe pentru tineri: Prima Maşină, Prima Casă, stimularea angajării tinerilor, susţinerea tinerilor întreprinzători etc. Ponta se mândreşte cu faptul că este şeful guvernului care a dus România la creştere economică record – cea mai mare din Uniunea Europeană. Ca premier, acesta a declarat că a combinat creşterea economică şi protecţia socială, făcând dreptate pentru cei care prea mult timp au fost ignoraţi, acesta fiind şi modelul pe care îl propune în calitate de Preşedinte!
Klaus Iohannis a avut propuneri evazive pentru economie, măsurile despre care acesta a vorbit în campanie putând aduce România la un deficit bugetar de 6,6 miliarde de Euro. Iohannis nu a vorbit despre sursele de finanţare pentru proiectele sale, dar s-a împotrivit reducerii contribuţiilor de asigurări sociale la angajator cu cinci puncte procentuale, invocând tocmai sursele de finanţare neclare ale măsurii. Candidatul ACL, Klaus Werner Iohannis, a şocat în campanie prin faptul că nu cunoaşte indicatorii de bază ai economiei româneşti: întrebat direct, Iohannis nu a ştiut să răspundă cât este salariul minim în România şi cât este salariul mediu în Sibiu, oraşul pe care îl conduce la al patrulea mandat.
CITESTE SI
BLOOMBERG il prezinta pe Victor Ponta drept favorit in alegeri!
INFO SONDAJ CSCI! Victor Ponta – 37% turul I; 53% – in turul II
Modelul de preşedinte
Ponta s-a definit drept candidatul care reprezintă un alt model de preşedinte, total diferit de Traian Băsescu. Mesajul său este o chemare la înfăptuirea “Marii Uniri a românilor”: Ponta vrea să pună capăt scandalului şi certurilor din ultimii 10 ani şi să aducă o echipă unită, care trage în aceeaşi direcţie.
Din punctul de vedere al modelului de preşedinte, Iohannis a afirmat în repetate rânduri că nu are nicio legătură cu Traian Băsescu, dar în acelaşi timp a fost acuzat că înaintează o retorică a dezbinării şi a conflictelor sociale, întocmai ca şi locatarul actual al Cotrocenilor. Iohannis a vorbit despre “România noastră” şi “România lor” şi a pus accent pe mesajele negative îndreptate împotriva contracandidaţilor săi. În acelaşi timp, Iohannis a afirmat, la fel ca Traian Băsescu, că preşedintele poate face mai mult decât este prevăzut în Constituţie şi că nu-i „poartă pică” lui Traian Băsescu.
Susţinerea externă
Ponta este susţinut de marii lideri externi. La lansarea candidatului PSD, acestuia i-au fost transmise mesaje de susţinere din partea a numeroşi foşti şi actuali şefi de state şi de instituţii europene: Sigmar Gabriel – vice-cancelarul Germaniei, Iurie Leancă – premierul Moldovei, Martin Schulz – Preşedintele Parlamentului European, Gianni Pittella – Presedintele Grupului S&D din Parlamentul European, Bohuslaw Sobotka – Prim-ministrul Cehiei, Elio di Rupo – fostul Prim-ministru al Belgiei, Serghei Stanişev – Preşedintele PES şi fost Prim-ministru al Bulgariei, Robert Fico – Prim-ministrul Slovaciei, premierii Serbiei, Albaniei, Georgiei.
La lansarea candidaturii lui Iohannis, singurul susţinător de peste hotare prezent la eveniment a fost Antonio Lopez, secretarul general al popularilor europeni. Iohannis mai beneficiază, însă, şi de susţinerea controversatului Elmar Brok. Brok este preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe din cadrul Parlamentului European. Acesta a intrat în atenţia presei româneşti din cauza declaraţiei sale de la începutul anului, potrivit căreia românii care vin în Germania ar trebui să fie amprentaţi înainte de a fi trimişi înapoi în ţara de orgine.
A.D.