JALE. Apartamentele in care muncitorii angajati de primarie au terminat deja lucrarile arata ca dupa razboi, locatarii fiind nevoiti sa plateasca alti lucratori pentru reamenajarea locuintelor Alina Andrei In timp ce multi romani si-ar dori sa stea pe Calea Victoriei, locatarii blocului de la numarul 33-35 s-ar muta si maine de aici. Acesta este unul din imobilele cu bulina rosie pe care Primaria Capitalei ar fi trebuit sa-l consolideze. De aproape cinci ani, oamenii care stau in acest bloc traiesc ca pe un santier, printre gramezi de fiare, tevi, moloz, fara caldura, apa calda sau lumina. Firma de constructii angajata de municipalitate a inceput lucrarile de consolidare a imobilului in septembrie 2003 si ar fi trebuit sa le finalizeze in mai 2005. De atunci au trecut deja doi ani si nu se stie cat vor mai dura. „Cred ca statul ar trebui sa ne despagubeasca pentru ca ne-a obligat sa locuim in aceste conditii cinci ani de zile. Ar fi putut sa ne ofere macar o locuinta temporara, unde sa putem sta in aceasta perioada. Sa mai platim si 8.400 de euro pentru lucrarile de consolidare nu mi se pare corect”, ne-a spus Cosmin, unul dintre locatarii care traiesc in aceste conditii. Pentru ca este student in anul I, Cosmin este obligat sa invete numai la biblioteca si sa manance numai in oras. Si este unul din cazurile fericite, deoarece garsoniera lui a fost consolidata in doar trei luni. Muncitorii au lasat-o insa intr-un stadiu in care nu s-ar fi putut locui decent in ea. Familia tanarului a fost nevoita sa angajeze, pe cheltuiala ei, o echipa de muncitori, care sa tencuiasca si sa vopseasca peretii. CHIN. De ani de zile, Maria-Jana Mercioiu locuieste intr-un „apartament” care seamana cu o pestera La apartamentul 21, consolidarea a inceput acum un an si jumatate. De atunci, Maria-Jana Mercioiu si cei doi baieti ai sai sunt obligati sa traiasca toti intr-o camera din cele trei, cate are apartamentul. Ei au stat in fiecare iarna fara pic de caldura, iar de trei luni nu mai au nici curent. Dar marea surpriza a venit o data cu afisarea intretinerii. Din cauza ca majoritatea locatarilor a parasit imobilul si nu exista apometre sau contoare de consum, cheltuielile se impart numai intre cele sapte familii care au mai ramas in imobil. De aceea, femeia este nevoita sa plateasca patru milioane de lei doar pentru apa si gaze. Ceilalti vecini s-au mutat la prieteni, rude sau copii. Doar la etajul cinci al blocului, unde lucrarile de consolidare nu au fost incepute, se mai poate trai cat de cat normal. Problemele locatarilor din Calea Victoriei nu se opresc, insa, aici. Chiar si la finalul consolidarilor, acestia vor trai tot in moloz. Oamenii nu vor sa investeasca bani in locuintele din care ar putea fi dati afara, deoarece imobilul a fost revendicat. Foto: Laura Dobre
Colonia de rromi de la marginea Brailei traieste intr-o mizerie cumplita. Blocurile stau sa se prabuseasca, in ciuda investitiei fabuloase de peste 200.000 de euro, pentru reabilitare. „La ultimul cutremur, tavanul ne-a cazut in cap. Azi repari intr-un loc si maine cade in altul! Poate ne ajuta cineva, ca sa nu murim aici cu zile”, se plange Maricica Vrabie in timp ce ne arata tavanul din care s-a desprins o bucata uriasa. Nimeni nu vrea sa vorbeasca despre cum au fost cheltuiti banii proveniti din fonduri PHARE si din bugetul Primariei Braila. CANCAN a aflat ca o mare parte din fonduri a fost investita in birotica de lux a unei asociatii infiintate tocmai ca sa deruleze proiectul Uniunii Europene. Fane Zainea povesteste: „Am stat fara apa si fara toalete in garsoniere, iar cand le-a dat drumul a tasnit apa de peste tot. A iesit mizeria in casa si multi copii s-au imbolnavit. Am fost la domnul primar si i-am spus ca asa nu se mai poate trai, dar mi-a zis ca nu are bani. Noi stam fara apa, WC si lumina, iar banii au fost dati de UE ca sa traim mai bine. Pe ce au fost dati?” Marian Grigore, presedintele „Asociatiei Rromilor Kilometrul 10”, se incurca in explicatii: „Birotica cumparata de Consiliul Local Municipal in cadrul proiectului finantat de UE ne foloseste, reportofonul si camera le am mereu la mine, faxul si computerul sunt la birou. Va dati seama, fara dotarea asta nu exista proiectul”. (C.I.)