Sotia lui Gheorghe Vladan a depus mai multe plangeri la politie in care sustinea ca este terorizata si agresata de barbatul cu care se afla in plin proces de divort. Florina Vladan a mers la Sectia 14 de Politie din Capitala, dar politistii au amanat anchetarea acestui caz. Barbatul ar fi trebuit sa apara in fata oamenilor legii ieri, chiar in ziua in care a comis sangerosul atac la coaforul din zona Perla, dar nu s-a prezentat.
Potrivit site-ului Asociatiei de interventie terapeutica in criza, iata care este legislatia cu privire la violenta in familie in Romania dar si in alte tari.
Legea nr. 217/2003 defineste violenta in familie ca fiind orice actiune fizica sau verbala savarsita cu intentie de catre un membru al familiei impotriva altui membru al aceleiasi familii, care provoaca o suferinta fizica, psihica, sexuala sau un prejudiciu material. De asemenea, impiedicarea femeii de a-si exercita drepturile si libertatile fundamentale se incadreaza tot in conceptul de violenta in familie. Astfel, aceasta lege extinde conceptul de violenta in familie si la alte forme de violenta decat cea fizica.
Prin membru de familie se intelege atat sot cat si ruda apropiata, dar si persoanele care au stabilit relatii asemanatoare acelora dintre soti sau dintre parinti si copil.
Legea nr. 211/2004 reglementeaza unele masuri de informare a victimelor infractiunilor cu privire la drepturile acestora precum si de consiliere psihologica, asistenta juridica gratuita si compensatie financiara acordata de catre stat victimelor infractiunilor. Conform articolului 8, victimele tentativei infractiunilor de omor, omor calificat si omor deosebit de grav precum si cele ale infractiunilor de lovire sau alte violente si vatamare corporala beneficiaza de consiliere psihologica asigurata de serviciile de protectie a victimelor si reintegrare sociala a infractorilor. De asemenea, in baza articolului 14, victimele beneficiaza de asistenta juridica la cerere. Conform articolului 21 alineat 1 litera a), persoanele asupra carora a fost savarsita o tentativa de omor, omor calificat si omor deosebit de grav, o infractiune de vatamare corporala grava, o infractiune intentionata care a avut ca urmare vatamarea corporala grava a victimei sau o infractiune de viol primesc, la cerere, compensatii financiare.
Americanii au o lege federala care reglementeaza violenta impotriva femeilor si pedepsele de rigoare.
Este vorba despre „Legea violentei impotriva femeilor” adoptata in 1994, in timpul mandatului lui Bill Clinton.
Americanii au alocat un buget de 1,6 miliarde de dolari pentru ca reglementarile sa fie puse in aplicare. S-a investit in centre de consiliere pentru femeile agresate, in departamente cu personal specializat pentru investigarea acestor acte de violenta etc.
In acest act legislativ sunt incluse, pe langa violenta fizica, si alte tipuri de violente: sexuale, emotionale, verbale, de tip economic.
Persoanele care hartuiesc femeile, le ameninta, le sicaneaza, le agreseaza fizic, verbal sau emotional ajung pe mana legii. De acelasi tratament au parte si cei care se folosesc de faptul ca administreaza averea familiei pentru a obtine avantaje sau pentru a-si ameninta partenera.
Aceasta lege a fost reautorizata in 2000 si 2005 si urmeaza sa fie pusa din nou in discutie in Congres anul acesta.
In Spania nu este nevoie ca femeia agresata sa faca plangere, justitia se autosesizeaza. Actele de violenta repetate constituie infractiunea de tortura si alte agresiuni impotriva integritatii morale. In Codul Penal este specificat ca persoana, iubit-iubita, sot-sotie, care isi supune partenerul la acte de violenta fizica sau psihica risca o pedeapsa cu inchisoarea intre 6 luni si trei ani. La aceasta pedeapsa se mai pot adauga altele pentru acte de violenta precum lovire sau vatamare corporala.
Judecatorul ii poate interzice agresorului sa intre in domiciliul conjugal sau sa intre in contact cu victima. Justitia spaniola a recunoscut pentru prima oara, in 1995, violul marital ca fiind o infractiune.
In Suedia, violenta impotriva femeii poate fi sanctionata cu inchisoare de la 6 luni la 6 ani, dar poate fi mai mare in cazul vatamarii sau ranirii. Nici la suedezi nu este nevoie de o plangere a victimei pentru pornirea unei anchete. Pentru a se emite ordine de interdictie pentru agresor si pentru a proteja victima, este necesara inceperea procesului de divort. Statul suedez acorda asistenta victimelor violentei in familie. Fiecare comisariat de politie poate pune la dispozitia victimelor un echipaj de interventie in caz de urgenta. Exista chiar posibilitatea asigurarii unei garzi de corp pentru victima si i se poate oferi si posibilitatea de a-si schimba identitatea pentru a scapa de agresor.
In Marea Britanie, violenta in cuplu nu constituie o infractiune specifica. Judecatorul poate tine cont de legaturile dintre victima si agresor pentru a stabili eventualele daune. Unele acte de violenta conjugala pot fi incadrate la hartuire, care constituie o infractiune specifica. Violul in cadrul cuplului a fost definit ca infractiune la inceputul anilor ’90, iar sanctiunile variaza in functie de durata casniciei. Nu este necesara plangerea victimei pentru inceperea urmaririi penale impotriva agresorului. Victimele pot sa solicite ordin de restrictie pentru agresor, caruia ii poate fi interzis chiar si contactarea telefonica a victimelor.
In Austria nu este nevoie de plangere din partea victimei, o ancheta putand fi declansata la sesizarea oricarei persoane care are dovezi ca a existat o agresiune. Si in Austria legislatia permite judecatorului sa dispuna parasirea domiciliului conjugal de catre agresor, chiar daca acesta este proprietarul. Dispozitiile sunt aplicabile si in cazul in care victima a fost doar amenintata cu violenta. Durata ordinelor de restrictie nu poate depasi 3 luni.