Pentru a iubi o biserica nu trebuie sa fii religios neaparat. Poate iti place pictura, arhitectura sau, poate, istoria. Oricum ar fi, bisericile sunt cele mai bune pastratoare ale istoriei locului, gasindu-se printre cele mai vechi cladiri. Astazi, va prezentam povestea tragica a unei bisericute demolate din pura rautate: Biserica Enei.
Asa cum se stie, cutremurul din 4 martie 1977 a provocat pagube imense in Capitala. Cu toata tragedia, comunistii nu au rezistat sa nu foloseasca fenomenul in favoarea lor. Nicolae Ceausescu a vazut in molozul vechilor cladiri scopul sau in viata, acela de a oferi Romaniei o noua Capitala, in care tot ce nu fusese cladit de regim trebuia sa dispara sau sa fie ascuns. Biserica Enei, prima victima, se gasea vizavi de Teatrul National, in zona Pietei Universitatii. Avea hramul Sfantului Nicolae si fusese construita mai intai din lemn, in anul 1611, de catre o anume Iana, sotie de targovet. In jurul bisericii se formeaza asa-numita mahala a Bisericii Ianii. Lacasul de cult este rezidit din piatra si caramida de catre jupaneasa Safta, cumnata Doamnei Marica, sotia lui Constantin Brancoveanu, in anii 1720-1724. La inceputul secolului XX, biserica se gasea peste drum de Maidanul Primariei, un teren neconstruit pe care se antrenau jandarmii (in locul actualului TNB). Strada adiacenta se numea, evident, Biserica Enei. In anii a30, in urma modernizarii bulevardului Bratianu (actualul Balcescu), Biserica Enei este incadrata de doua imobile in stil modernist, mai important fiind imobilul cunoscut mai apoi sub denumirea de „Dunarea”. Dupa venirea comunistilor la putere, strada Biserica Enei a devenit strada Arhitecturii, intrucat noul regim era ateu. Drama Bisericii Enei a inceput dupa cutremurul din 1977. Blocul „Dunarea” a cazut, alaturi de multe alte cladiri-simbol. Cu toate acestea, lacasul de cult de langa a ramas neafectat, in picioare. Total nesatisfacut ca blocul n-a cazut peste biserica, Ceausescu insusi a decis demolarea ei, folosindu-se de subterfugii. Anumite surse sustin ca Biserica Ortodoxa Romana trimisese o cerere la Directia Patrimoniului Istoric in care sustinea ca Biserica Enei ar trebui declasata, ceea ce ar fi usurat demolarea. In luna mai 1977 s-a inceput demolarea efectiva a bisericii. Pe locul liber s-a construit mai apoi noul bloc „Dunarea”, mult mai mare si mai urat decat cel original. Actualul bloc se intinde de-a lungul unei mari portiuni din strada Biserica Enei (intre timp a revenit la denumirea initiala), inclusiv pe locul fostei Bai Centrale, demolata si ea dupa cutremurul din a77. S-a pastrat clopotul Clopotul Bisericii Enei a fost salvat si se afla astazi expus in curtea Bisericii Stavropoleos, de pe strada omonima, in spatele Muzeului National de Istorie. Inscriptie de peste timp PROPRIETATEA BISERICEI IENI DIN BUCURESTI ACEST CLOPOT A FOST RIDICAT DE LA LOCUL LUI IN ZIUA DE 19 APRILIE 1917 DE VRASMASI CE OCUPASE TARA, INSA PENTRU FRUMUSETEA SI SUNETUL LUI N’A FOST SPART, CI DARUIT MUZEULUI DE ETNOGRAFIE DIN BUCURESTI, UNDE A FOST GASIT SI LUAT PESTE DOI ANI SI ASEZAT LA LOC INTRU PROSLAVIREA A TOT PUTERNICULUI DUMNEZEU PAROH PREOTUL GEORGE I. NEGULESCU Aglomeratie la moastele Sfantului Nicolae Piosenie. Sute de credinciosi au format o coada care a imprejmuit Biserica „Sfantul Gheorghe cel Nou” si care s-a intins pana in statia tramvaiului 21. Enoriasii au stat ore intregi in frig ca sa se roage la moastele Sfantului Nicolae, ocrotitorul copiilor. Comerciantii ambulanti au profitat de aceasta ocazie si au venit sa vanda flori, busuioc si lumanari.