A creat o lume in miniatura

„Nepotelul imi tot spunea ca s-a cam saturat de jucariile din plastic sau metal si vrea ceva nou. Atunci am inceput sa-i confectionez jucarii din lemn. Primele obiecte pe care le-am facut au fost un balansoar pentru papusi, o canapea si un pat de tara, o mobila de sufragerie, diferite fotolii, masute, cuiere si mobilier de bucatarie”, povesteste Gheorghe Suciu, fost cadru militar.

Inceputul a fost mai lent, mai nesigur deoarece „mesterul” nu stia cum va fi receptat demersul sau, insa a avut un succes nesperat: vecinii ii cer acum sa le faca ba o biserica, ba o fantana sau o casa taraneasca.

Roaba cu rovigneta si biserici

Sculptorul amator se inspira de peste tot si, de curand, a sacrificat o camera din locuinta sa pentru a organiza acolo o expozitie in toata regula. Biserica ortodoxa din Maramures, vile din secolul XIX, Conac din Banat, un zoo parc, o moara cu apa din zona de munte, un poligon de pregatire a militarilor, masa tacerii a lui Brancusi, o strada din orasul Nadlac, dar si un stadion de fotbal cu un meci in derulare sunt doar o parte din exponate. Printre obiectele create de Gheorghe Suciu se numara si cateva unicate, cum ar fi roaba cu girofar si rovigneta, vaporasul sau coloana infinitului. Singurele ustensile de care se foloseste Gheorghe Suciu sunt un fierastrau mic, un cutit de bucatarie si niste hartie abraziva.

Vizitat de turistii straini

Un suedez a vrut sa-i cumpere toate miniaturile insa, pentru ca fiecare obiect are o valoare sentimentala, scoaterea lor la vanzare este exclusa. „Multe persoane din strainatate imi calca pragul, fotografiaza sau filmeaza lucrarile, vor sa cumpere si chiar ma invita la ei ca sa realizez asemenea lucrari. Dar deocamdata nu vand, lucrez doar de placere”, spune Gheorghe Suciu. El ne-a marturisit ca are si o lucrare preferata, Biserica evanghelica din Nadlac, la care a lucrat trei saptamani. De altfel, un obiect de artizanat in miniatura presupune ore sau chiar zile intregi de munca. Se masoara componentele, se croiesc, se taie materialul, dupa care se lipesc cu aracet partile componente.