Retrasa de la strada, cu o curte imensa, pe bulevardul Kiseleff, zace in ruina unul dintre cele mai frumoase conace construite vreodata in Romania. Ridicata in 1900 de arhitectul Ion Mincu, Casa Miclescu a ajuns refugiu pentru aurolaci.
Terminata la inceputul secolului XX, vila a fost comandata de pictorul G.D Mirea, iar celebrul arhitect Ion Mincu, parintele stilului neoromanesc, a construit pe soseaua Kiseleff una dintre cele mai frumoase conace pe care le-a avut vreodata Bucurestiul.
Atat in perioada antebelica, cat si interbelica, pana la nationalizarea comunistilor, Casa Miclescu era „kilometrul zero” al petrecerilor elitei.
Nume sonore din familia Brancoveanu, Cantacuzino, Sturdza sau Bals erau vesnic prezente in conacul de pe Kiseleff. Istoria monumentului istoric (inclus pe lista din abia din 2004, cand deja vila se afla intr-un stadiu avansat de degradare), ar fi trebuit sa fie casa familiei pictorului Mirea, cel care a comandat-o si care a si apucat sa picteze o superba fresca pe tavan (in prezent nu mai exista, prin planseul etajului unu se vede cerul).
Nesansa a facut ca bugetul pictorului sa aiba de suferit si ca acesta sa nu isi mai permita finalizarea casei, acesta fiind ulterior cumparata, in 1904, de avocatul Jean Miclescu, descendent al unei mari familii boieresti din Moldova, cu radacini in neamul Cantacuzinilor (acestia pretindeau ca sunt urmasii ultimilor imparati bizantini).
Mostenitorul avocatului, colonelul Radu Miclescu urma sa aiba o viata pe cat de luxurianta, cu invitatati de soi la serate pe Kiseleff (printre care si generalul Charles de Gaulle), pe atat de amara la sfarsitul vietii, odata cu venirea comunistilor la putere.
„Casa unchiului meu era situata aproape de Arcul de Triumf, pe calea celor bogati, numita Pavel Kiseleff in onoarea generalului rus de numele caruia se leaga, cu bune si cu rele, perioada Regulamentului Organic. Casa a fost construita de tatal lui Miclescu in stil brancovenesc, fiind una din puţinele de acest gen in zona. Era aproape unica in arhitectura ei, cu un turn ornat intr-o parte, restul casei inconjurand un salon imens, atingand acoperisul. Gradinile foarte intinse cuprindeau un teren de tenis, grajduri pentru cai, o sera şi un garaj, totul imprejmuit de un gard de fier. La poarta veghea o santinela in uniforma, pazind casa in permanenta.”, asa zugraveste atmosfera din Casa Miclescu Radu. R Florescu, nepotul colonelului, in volumul „Ceausescu si colonelul Miclescu”.
Declinul familiei boieresti a inceput in 1944, cand Armata Rosie a ocupat tara, moment in care s-a instaurat comunismul si cand, peste noapte, clasa boiereasca era catalogata de „origine sociala nesanatoasa”.
La nationalizare, probabil una dintre putinele familii care au reusit sa tina piept stalinismului, a fost cea a colonelului Radu Miclescu.
______________________________
CITESTE SI:
Blasfemie in mijlocul Bucurestiului! Moara lui Assan, transformata in orasul boschetarilor!
Era „spaima carciumarilor”! Cum isi premedita crimele faimosul bandit care a ingrozit Bucurestii in perioada domniei lui Carol I
______________________________
Casatorit cu Elza Florescu descendenta lui Ioan Emanoil (prim-ministru din Partidul Conservator), proprietarul vilei de pe Kiseleff 35-37, a refuzat cu orice pret sa paraseasca imobilul.
Drept urmare,comunistii l-au inchis 3 luni in inchisoare, timp in care au impartit vila in 7 apartamente.
„Fusesera expropiati si acum erau obligati sa plateasca chirie guvernului in propria lor casa. Municipalitatea Bucuresti avea un profit maxim din acea casa, care era impartita in 7 apartamente. Partea principala a casei era inchiriata unui pictor comunist ungur si familiei sale. Restul casei era impartit in mai multe apartamente mici, camerele din subsol, fara ferestre, erau inchiriate unor tigani.”, noteaza nepotul colonelului in cartea mai sus amintita.
Un incident extrem de dureros, care arata dimensiunea ororilor comuniste, s-a petrecut in curtea Casei Miclescu, cand tiganii cazati la parterul casei boieresti au gasit un portret al unui stramos al colonelului pe care l-au vandalizat.
Furia lui Miclescu la vederea abominatiei a facut ca acesta sa fie bagat in spital de tigani si sa ajunga cu cateva coaste rupte.
„Cand tiganii au gasit in subsol portretul unui stramoş al lui Miclescu, care a fost pe vremuri domnitor, au vanda¬lizat tabloul, departe de a recunoaste pe prin¬ţul Ipsilanti. Ura a luat forme si forme mai lucrative: chiriaşii furau tot ce gaseau, in acord cu zicatoarea ‘cine gaseste pastreaza’.”, aminteste nepotul colonelului.
Nu toti chiriasii insa aveau astfel de maniere. In conacul lasat in ruine pe Kiseleff, a locuit familia pictorului Szony, a carei fiica, Julieta Ghiga Szony, eleva a colonelului Miclescu (atat el cat si sotia sa, Elza, predau engleza si franceza) a interpretat rolul Otiliei in pelicula „Enigma Otiliei” (filmul intergal il puteti urmari aici) care s-a filmat chiar in Casa Miclescu.
Dupa moartea sotiei, (iarna lui 1984) declinul colonelului s-a acclerat, acesta murind la 97 de ani in mai 1990. „El mi-a vorbit cu o voce tremurata, dar ferma, ca numai cu cateva saptamani inainte de revolutie venisera experti de la Muzeul de Arta care ii luasera ce mai ramasese din tablouri. O ambasada străina ar fi exportat picturile lui.”, povestete Radu F. Florescu, ultima intalnire cu unchiul sau.
La doar 4 ani de la moartea colonelului, mostenitorii au vandut casa si terenul de peste 5000 de metri patrati fostului antrenor al Stelei, Titi Dumitriu care ar fi principalul vinovat pentru starea deplorabila in care se afla acum conacul proiectat de Mincu. Mai multi bloggeri il acuza pe omul de fotbal ca ar fi lasat casa sa se autodistruga pentru ca nu o poate demola legal (acesta este inscrisa pe lista monumetelor istorice cu nr B-II-m-B-18996) si ar vrea sa profite de terenul de peste 5000 de metri patrati de pe bulevardul Kiseleff (una dintre cele mai scumpe zone din Capitala).
Cu toate ca autoritatile locale au primit zeci de sesizari, concluzia a fost una halucinanta: „Atitudinea de pasivitate cu privire la degradarea unui bun nu prevede sancţiune, ci doar împiedicarea măsurilor de conservare ori de salvare a unui bun sau înlăturarea măsurilor luate în acest sens”.
Mai mult, conform certitudinea.ro, confruntat cu acesta problema, Titi Dumitriu a reactionat extrem de dur: „Proprietarul decide ce face cu bunul său. Dacă nu este el factorul de decizie, atunci avem de a face cu un sistem dictatorial. PROPRIETATEA ESTE GARANTATĂ DE STATUL DE DREPT. Asadar, eu, proprietarul, decid ce voi face. Daca am hotarat sa iau un imobil labartat pe 1.000 – 1.500 mp in buricul targului, nu am facut-o pentru cahlele de teracota pictate de Luchian ori pentru tavanul cu fresca de Mirea. Am facut-o ca sa fac acolo un turn care sa imi eficientizeze profitul… Nu ai decat să cumperi dumneata restul imobilelor din centru si fa un parc tematic: „Bucurestii de altadata”. Pe cele cumparate de mine – lasa-le in pace, ca mi le gestionez eu singur! Vezi-ti dumneata de ale dumitale, ca nu vin in casa d-tale sa-ti spun cum sa pui macrameul, cu colt, peste ecranul televizorului, sub pestele de sticla!”, ar fi declarat acesta.
Livius Ionescu