Este singurul din Capitala care face portrete-robot infractorilor, iar din mainile lui Aurelian Grigorescu au iesit cateva mii de astfel de schite. Cel mai important lucru in aceasta meserie este punerea cap la cap al informatiilor primite de la martori
Portretele-robot se fac prin mai multe metode, cu ajutorul hartiei si creionului, a calculatorului sau a unei tablete grafice. Aurelian Grigorescu a invatat chiar de la cei mai buni din lume, impreuna cu mai multi specialisti in portrete robot din tara, el a participat la un schimb de experienta cu Lois Gibson, care a reusit performanta sa fie notata in Cartea Guinness ca cel mai de succes artist de protrete robot.
“Cand sunt solicitat de o anumita formatiune operativa mi se transmite ce s-a intamplat: o talharie, inselaciune sau furt din locuinta. Asta este prima chestie care ofera informatie! De ce? O talharie se intampla poate intr-o secunda doua, un furt din locuinta poate autorul este vazut doua, trei, cinci secunde, la o inselaciune infractorul discuta cu victima. De aici pornesc, imi dau seama cam ce am de lucru. De aici imi stabilesc si modul de lucru”, ne-a povestit specialistul criminalist Aurelian Grigorescu.
Cele mai grele cazuri sunt acelea unde sunt mai multi martori, iar fiecare isi aduce aminte doar cateva detalii. Specialistul criminalist trebuie sa le puna pe toate cap la cap pentru a putea obtine un portret robot al infractorului. De asemenea, el ne-a spus ca in timpul liber nu lasa creionul din mana, politistul mai face portrete prietenilor.
“Eu mai degraba as informa lumea ca in momentul in care sunt martori sau chiar victime a unei infractiuni, sa se uite si sa retina anumite aspecte ca sa ne ajute. Omul vede o persoana, poate retine anumite semnalmente, dar nu si le intipareste in memorie in mod constient, ca dupa aceea sa vina la Politie si sa le spuna.
Eu le-as zice in felul urmator: uitate la fata lui, ca asta e cel mai important lucru si incearca sa iti faci in minte o harta a fetei lui. Adica ne uitam la formatul general al fetei, e rotunda, ovala, etc, asta ca si granite. Dupa aceea incercam si retinem si relieful fetei, e mai plinut, mai slabut, dupa care incercam sa retinem anumite elemente, zona ochilor, a nasului si a gurii.
La fel la zona ochilor, daca sunt drepti, ascendenti, descendenti, oblici, iar sprancenele la fel. Nasul daca e drept, coroiat, gura dreapta, buze mari, sunt cateva chestiuni care daca omul si le-ar putea intipari pas cu pas, exact ca o harta, ar fi mult mai usor”, ne-a mai spus politistul.
Odata ce o victima sau un martor vine la politie, nu se trece direct la desenat, ci se vorbeste, se socializeaza cu persoana respectiva. Trebuie sa intri intr-un dialog, poate dura de la jumatate de ora pana la cateva ore pana afli toate detaliile.
“Cel mai greu este sa lucram cu victimele, iar in unele cazuri eu colaborez cu colegii mei psihologi. Dar discutand cu oamenii mi-am dat seama in timp ce anume sa cer, cum sa le activez memoria. Se poate vedea cand partea afectiva predomina si atunci se suprapune pe partea de cognitiv, ceea ce a retinut este putin estompat de ceea ce s-a intamplat de fapt”, ne-a mai spus Aurelian Grigorescu. (A.S.)